In cuprinsul Muntilor Calimani se gasesc patru rezervatii naturale: Piatra Cusmei, Taul Zanelor, Caliman (rezevatia Sar) si 12 Apostoli.
Piatra Cusmei la 1264 m, este o stanca masiva, bucalata, o cupola asemanatoare unei caciuli (cusma), iar in apropiere se gaseste singurul loc unde se mai gasea Limnaea Boreala - arbust micut, circumpolar, cu clopotei alb-azurii, intilnit in padurea de molid din vestul Calimanilor.

Calimani (rezervatia Sarului) cuprinde sectorul marcat de varfurile Iancului - Bradul Ciont - Retitis, cu frumoase caldari glaciare suspendate si paraie inspumate, revarsate peste cascade. Rezervatia prezinta o importanta stiintifica deosebita, prin faptul ca aici se afla un arbore natural, in amestec intim intre molid si zimbru, unic in tara. Zimbrul (Pinus cimbra), relict glaciar, cuprinde un nr. ce depaseste 7000 de exemplare bine conformate, drepte, cocurand cu molidul. In jnepenisul ce se intinde pe o suprafata de peste 400 ha, exemplarele de zimbru prezinta bi si trifurcatii, datorita vanturilor puternice, ploilor, cu trasnete, ninsorilor masive, gelivatiei si rupturilor. Pe terenurile in panta , acoperite de grohotisuri, solul este fixat pe cateva hectare si de arinul de munte (Alunus viridis) iar scorusul de munte (Scorbus aucuparia forma lanuginosa) depaseste cu mult zona molidului si a zimbrului.

Se intalnesc si exemplare de larice (Larix europaea carphatica) ce depasesc 22m inaltime si diametrul de 60cm, smirdar (Rhododendron kotschyi), ghiritura (Gentiana punctata), degetarutul (Soldanella montana) si ciubotica (Primula minima).

Fauna este bine reprezentata prin ursi, cerbi carpatini, caprioare, lupi, vulpi, rasi, jderi, veverite iar in jnepenisuri, cocosul de mesteacan (Lyrurus tetrix) si cocosul de munte (Tetrao urogallus). In arealul rezervatiei Calimani se intalnesc si Grotele Luanei, descoperite in anul 1961, in buna parte distruse.

Rezervatia 12 Apostoli, infiintata in 1971, unica in Bucovina, adaposteste „statui” cu forme zoo si antropomorfe, stane de piatra modelate de natura de-a lungul timpului. Cu o suprafata de circa 200ha rezervatia geomorfologica si geologica a fost creata pentru protejarea acestor stanci, reziduuri, alcatuite din aglomerate mai rezistente. Jnepenisurile si ienuperetele de pe versantul vestic adapostesc un interesant monument al naturii - cocosul de mesteacan. Afinile (Vaccinium myrtillus), prunisoarele (Vaccinium uliginosum) cat si merisoarele (Vaccinium vitis idaea) ocupa mari suprafete in cuprinsul rezervatiei mai ales pe versantul estic.

In Masivul Giumalau Se afla rezervatia forestiera Giumalau - Codrul secular Giumalau - Valea Putnei, pe versantul nord vestic al Giumalaului cu o suprafata de 314,20ha. Padurea este dominata de molid (Piceea abies) cu exemplare in varsta de peste 130 de ani. La limita superioara a codrului aflata la 1680-1700m, apar exemplare pipernicite de molid, iar in unele locuri stufarisuri de jneapan (Pinus montana) foarte greu de strabatut. Poienile sunt acoperite cu un mirific covor floral din care se detaseaza degetarutul (Soldanella montana), clopoteii (Companula abietina), cretisoarele (Alchemilla vulgaris), cinci degete (Potentilla auraea) etc. In perimetrul rezervatiei se afla si un teritoriu pentru protectia faunei cinegetice, in special a cocosului de munte (Tetrao urogallus) cu o suprafata de circa 210ha.

Rezervatia geologica Cheile Zugrenilor (Cheile Bistritei). Pe distanta de 4km cat tin cheile, valea are o latime ce varaza intre 150-200m, cu pereti ce au inaltimi de la 200 la 300m. Repezisurile, vartejurile, bulboanele, ochiurile adanci de 12-15m, stancile cu forme bizare intre care Coltul Acrii, Piatra lui Osman, Rapa Scara, Stanca Coifului, ca si flora si fauna sunt elementele care intra in componenta acestei rezervatii. Teritoriul ocrotit are o suprafata de 159,10ha.

Deosebit de important este faptul ca in aceasta rezervatie se afla un unicat mondial - planta Pietrosia levintomentosa Nyar, descoperita nu departe de cabana Zugreni. Tot la Zugreni se gaseste un fluture unicat Pornasus Apollo.

Pe teritoriul Muntilor Giumalau se afla arii ce cuprind plante rare, monumente ale naturii ocrotie prin lege dintre care amintim: papucul doamnei, crinul de padure, bulbucii, floarea de colt (Rarau Cheile Zugrenilor), tisa, argintica (relict glaciar), foaia grasa-planta carnivora. Dintre plantele endemice se remarca vulturica, pinul, zimbrul.

Parcul orasului Vatra Dornei, declarat ocrotit in anul 1970, nu este un parc dendrologic asa cum il numesc unii. Are forma estetica cu alei pentru bolnavi si turistii veniti la odihna. Este un parc natural, transformat, adaptat cu plantatii diferite pentru a fi placut. Se gasesc cateva specii noi, doua, trei tufe de tisa, magnolii, zimbrul, salcamul japonez, o forma decorativa de ulm de munte, cateva exemplare de stejar, pin de munte (Pinus mugo) arbusti si salcie ornamentala. Speciile de baza sunt: zada, pinul obisnuit, paducelul (Crataegus ostia canta), liliacul salbatec, malinul care se gaseste in cantitate foarte mare. Se mai gaseste o forma deosebita de arin de munte - arinul pieptanat, mesteacanul si molidul care predomina.

Rezervatia Tinovul Mare de la Poiana Stampei, aflat sub administratia ocolului silvic Dorna Candrenilor, strajuit de dealurile Smiz, Casoi, Ciungii Chiperenilor si avand o suprafata de 612 ha, este cea mai mare din tara. Arboretul de pin, cu consistenta rara vegeteaza in conditii grele, stationare, intr-o mlastina de turba la o altitudine de 910 m. Apa musteste in stratul muschial, usor bombat, muschiul de turba fiind higroscopic. Datorita carentei solului si a apei in substante minerale nutritive, flora se hraneste cu particule minerale eoliene, sau din precipitatii atmosferice. Solul si apa sunt foarte acide iar mlastina se coloreaza in brun datorita acizilor humici.

Flora microbiana aproape lipseste, polenul este conservat in stratele de turba. Fondul tinovului il formeaza un strat foarte dens de muschi cel mai important fiind relictul arctic - Sphagnum wulffianum. Fauna contine relicte din Groenlanda, Sotia, Extremul Orient, de exemplu Dinocharis intermedia, Lecone plaunensis, Macrobiotus dubis.

Forme rare de vegetatie se gasesc pe dealul de la Gara Mare de la Vatra Dornei unde se gaseste patlogina mare. Pe Muntele Barnarel gasim o ruscuta de primavara (Ardonis vernalis). Prin turbariile dornene dar mai ales la Poiana Stampei, intalnim roua cerului (Drosera rotundifolia). Pe Munceii din comuna Dorna Candrenilor intalnim crinul de padure (Lilium martagou). In Muntii Calimani dar si pe Culmea Suhardului, intalnim smirdarul care este declarat monument al naturii.

Dintre plantele otravitoare amintim: omagul (Agonitum), orbaltul (Acteae spicata) este si planta medicinala, are florile albe, este mica si foarte rara. In parcul statiunii balneare se gaseste castanul porcesc caer este toxic (si castanele). Planta cea mai toxica este insa matraguna (Atropa belladonna). Are florile albastru inchis cu irizatii pe ele. O alta buruiana otravitoare de care trebuie sa ne ferim maselarita (Myoscianus niger) care se dezvolta mai ales in locuri murdare. Pe Muntele Barnarel se gaseste un arbust cu florile galbene numit dracila. Cucuta (Cicuta virosa) intalnita pe langa locurile umede, este tot o planta otravitoare. Toxica este si bradusa de toamna (Colthicum autumnalae). Cetina de tisa (Taxus bacata) este mortala pentru animalele care o consuma.

• Comentariu nou
• Cauta in comentarii

Comentarii (0)

Scrieti comentariu

Detalii contact:

Nume:

Email: fara notificarecu notificare

Web:

Comentariu:

Titlu:

UBB:         -culoare-aquanegrualbastrufuchsiagriverdelimemaronavyolivepurplerosuargintiutealalbgalben -marime-minusculmicmediumareimens

Mesaj:

Securitate

Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

Powered by !JoomlaComment 4.0 beta2

^^^