Continuitatea poporului roman in aceste tinuturi este evidenta. Limba, datinile, portul, religia, obiceiurile sunt dovezi necontestate ale acestei continuitati. Locuitorii acestor meleaguri etnice romanesti, in fapt urmasi cu un grad inalt de conservare a populatiei dacice libere care a perpetuat din tata in fiu, din generatie in generatie, din vremuri stravechi experienta milenara a iubirii pamantului pe care s-au nascut, l-au iubit si l-au pastrat.

Urmele stramosilor acestor tarani se pierd cu aproape un mileniu in urma, dupa cum reiese din Monografia Bucovinei scrisa de George Catargi, Edmont Fischer si Ladislau Zarcovschi, in Topografia Bucovinei scrisa de dr. Daniel Verenca, in care se sustine ca in anul 1120, Dorna si Campulungul formau impreuna o mica formatiune de sine statatoare care abia in 1352 devine Ocolul Campulung si depinde de statul Moldovei. In acea vreme localitatea Dorna avea 263 de familii formate din localnici si unii maramureseni stramutati pe aceste meleaguri datorita supunerii Maramuresului de catre unguri. La inceputul sec. al XIII-lea o parte din tatari si-au croit drum prin paduri in special pe culmi pentru a trece in Maramures si mai departe in Campia Panonica pana in Austria. Si acum in zona se pastreaza denumirea unor drumuri de-a lungul Masivului Suhard: Drumul Tatarilor.

Romanii si-au pastrat fiinta nationala datorita faptului ca s-au ascuns in codrii destul de desi in acea vreme. Taranii din acest tinut erau liberi iar darile catre stapanire erau platite direct voievodului. Dreptul de tarani liberi recunoscut de voievozii Moldovei a fost mereu reinnoit. Cei ce doreau sa se stabileasca in aceste tinuturi aveau dreptul de a taia padurea pentru a-si face poieni si fanete devenind stapani ai acestor locuri cu conditia ca acestia sa tina straji pe la plaiuri si carari si sa raspunda de paza hotarelor in aceasta parte a tarii. Intrucat traiul lor era destul de greu, voievozii Moldovei s-au milostivit, scutindu-i de orice fel de dari catre tara. Intre anii 1690-1699, cand Ocolul Campulung din care facea parte si Tara Dornelor este ocupat de poloni, viata localnicilor se inrautateste. In anul 1775 Bucovina este ocupata de catre austrieci. Acestia nesocotesc privilegiile acordate pana acum localnicilor. Populatia locala duce o lupta inegala cu statul austriac prin procese care au durat aproape 89 de ani si prin revolta "Vicilicilor" pentru dreptate sociala intre anii 1803-1905, cand o parte a populatiei a migrat iar cei ramasi au dat foc la paduri si s-au rasculat. In anii 1775-1776, in Bucovina a fost o administratie militara a imperiului Habsburgilor. Din anii 1776-1848 Bucovina a fost alipita Galitiei iar din 1848 pana la eliberarea ei in 1918 a fost autonoma avand sediul la Cernauti.

Popularea tinutului cu evrei veniti din Galitia a pus pe picioare comertul modern. Produsele locale se vindeau in Galitia prin Transilvania iar alte produse deficitare zonei ca porumbul, faina de grau, tarate, postav, panza, sticla, se aduceau din alte parti. A inceput comertul cu lemn. S-au construit baraje pentru acumularea apei pe afluentii principali ai Bistritei pentru transportul plutelor la fabricile de cherestea nou construite.

La sfarsitul sec. al XIX-lea si inceputul sec. al XX-lea s-a construit linia ferata care traversa Bucovina de la Floreni la Itcani. S-au construit scoli in care copii invatau in limbile materna si oficiala (romaneste si nemteste). Lumea era educata la bisericile ortodoxe, catolice si cultul mozaic. Datorita bogatiilor subsolului s-au deschis mine de mangan. Un oarecare Binder a infiintat primele bai de acid carbonic si namol de turba. In anul 1896 s-a construit colonada bailor cu cazi de cupru si alte instalatii moderne, pavilioane si impozantul Cazinou. Toate constructiile erau proiectate la Viena dupa modelul celor de la Karsbad (actualul Karlo-Vyvary), s-au infiintat doua parcuri dendrologice in padurile de molid din statiune. S-a construit un pavilion pentru fanfara si restaurante. Se servea apa minerala proaspata la izvoarele din parc. In oras s-au construit multe vile pentru inchiriat. Pentru sezonul de iarna s-a amenajat o partie de schi si o trambulina, unde se organizau concursuri internationale si o partie de bob.

Dupa Primul Razboi Mondial din 1918, Bucovina revine la Romania Mare. Se fac noi organizari. Statiunea balneara Vatra Dornei este preluata de Fondul Bisericrsc Ortodox din Cernauti. Comertul se extinde iar viata culturala ia amploare. Se infiinteaza liceul teoretic, incep noi constructii, se face legatura peste munti a caii ferate cu Ardealul, construindu-se 9 tuneluri. Se construieste piata si abatorul comunal. Se face o noua aductiune de apa potabila si se construiesc noi fabrici de cherestea, la Iacobeni si Dorna Candrenilor se deschid noi stabilimente de tratament balnear.

In timpul celui de-al doilea Razboi Mondial consemnam o decadere a orasului Vatra Dornei, insa dupa razboi a fost reparata linia ferata, au fost asfaltate drumurile rutiere spre Bistrita, Suceava, Sighet, Piatra Neamt. Statiunea balneara si-a marit capacitatea cu noi hoteluri si baze de tratament. S-a construit un telescaun, motelul Runc, un camping modern. Ceva mai tarziu s-a dublat si electrificat calea ferata, s-a construit un autoservice, o fabrica de imbuteliat ape minerale, fabrica de produse lactate, un stadion cu tribuna, s-a inaugurat un aeroport la Floreni etc.

• Comentariu nou
• Cauta in comentarii

Comentarii (0)

Scrieti comentariu

Detalii contact:

Nume:

Email: fara notificarecu notificare

Web:

Comentariu:

Titlu:

UBB:         -culoare-aquanegrualbastrufuchsiagriverdelimemaronavyolivepurplerosuargintiutealalbgalben -marime-minusculmicmediumareimens

Mesaj:

Securitate

Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

Powered by !JoomlaComment 4.0 beta2

^^^