Vremea acum: -
Min: Min: 9°C / Max: Max: 19°C
Min: Min: 9°C / Max: Max: 19°C
Vatra Dornei Live
Vezi aici imagini in direct de pe Partia Parc din Vatra Dornei
Asculta Radio Live
Asculta acum direct de pe internet!
RADIO ORION VATRA DORNEI
Vatra Dornei de altadata
Sustine Vatra Dornei!
Cine e online?
Avem 44 vizitatori online
Pagina in dezvoltare!
Daca observati o eroare de afisare sau functionalitate va rugam sa ne anuntati imediat apasand aici!
| Bugetul local, sau modul in care ne putem sapa singuri groapa! |
 |
 |
 |
| Scris de Administrator | |||
| Luni, 29 Martie 2010 00:00 | |||
|
Necesitatea acestui articol Dupa emisiunea de la Orion Tv, in care am putut urmari cea mai importanta sedinta a Consiliului Local, in care consilierii locali au dezbatut si aprobat bugetul pe anul 2010 (poate cel mai important proiect de hotarire al anului), ne-am gindit sa incercam sa explicam cum stau lucrurile in ceea ce priveste modul in care este construit un buget, si ce-si asuma primarul, ca ordonator principal de credite si unic initiator de buget. 
Nu mai putin important este si modul in care se rasfringe acest buget asupra prezentului si viitorului orasului nostru. Este mai mult decit necesar sa abordam aceasta tema deoarece multi dintre consilierii locali si chiar si unii functionari publici, au mari lacune in ceea ce priveste intelegerea fenomenului. „Cum sa nu votezi un buget?” Incepem cu aceasta intrebare, care pare ridicola pentru cineva care are bunul simt sa puna mina si sa citeasca legea. In fiecare an, ni se da acest raspuns de catre unii consilieri locali, care-si ascund ineficienta, lipsa argumentelor, sau in cazul unora, chiar si interesele personale obscure. Primim de fiecare data acelasi raspuns, indiferent cit de prost este intocmit bugetul: „Pai cum sa nu votezi bugetul?” Practic, oamenii lasa impresia ca sunt nemultumti de modul in care a fost alcatuit bugetul dar se scuza ca l-au aprobat, spunind ca n-au avut incotro, pentru ca localitatea are nevoie de un buget aprobat. Acestia omit faptul ca indiferent de nivel, fie el central, judetean sau local, o institutie publica poate functiona foarte bine o perioada de timp, cu bugetul aferent anului trecut. Un buget poate fi respins si aprobat atunci cind corespunde cu adevarat realitatilor acelei comunitati. Consilierii, dupa discutii sterile, reusesc sa obtina niste victorii marunte, de genul reducerii cu citeva sute de milioane de la un capitol, redirectionarea lor catre alt capitol, iar la finalul a 2-3 amendamente, fara influenta prea mare asupra bugetului final, sa-l voteze in unanimitate. Cei mai ignoranti dintre ei, se mai si lauda dupa unele interventii pe care le considera capitale, nerealizind ca acest lucru nu reprezinta mai nimic, in comparatie cu forma finala a bugetului, care, de cele mai multe ori, poate crea panica in rindul celor lucizi si constienti de impactul negativ pe care o executie bugetara deficitara il poate avea asupra dezvoltarii unei comunitati. Ce reprezinta bugetul ? Veniturile si cheltuielile estimate pe o perioada de un an ale unei unitati administrativ teritoriale, poarta denumirea de buget. De precizia si exactitatea evaluarilor pe de-o parte si modul in care aceste evaluari sunt traduse in viata pe de alta parte, depinde valoarea unui buget. Natura prioritatilor este tot atit de vasta cit si cea a nevoilor. Priceperea unui primar consta in a optimiza consumul si investitiile, intre diferite categorii de cheltuieli si de venituri. A stabili niste prioritati si a face niste optiuni inseamna a face POLITICA. Bugetul este prin urmare un act politic, indiferent ca l-a intocmit un primar, un consiliu sau un stat. Intr-un cuvint, trebuie asumat de cineva. La nivel central, de prim-ministru si guvern, la nivel judetean de presedintele Consiliul Judetean, iar la nivel local, de primar si de partidul din care face parte, adica de PNL, filiala locala. Daca in Dorna a lipsit dezbaterea publica, speram ca primarul Ioan Moraru sa fi discutat in prealabil macar cu colegii liberali, cei care l-au ajutat sa ajunga in aceasta functie. Ar fi pacat ca liberalii sa ramina stigmatizati in mentalul colectiv, in cazul in care acest mandat va fi unul ratat. Deficitul bugetar nu este o poveste Ne simtim nevoiti sa explicam unii termeni, sperind totodata ca nu vom deranja pe nimeni, tocmai ca intreg articolul sa fie unul de informare si intelegere a unui fenomen economic. Datorita faptului ca exista o rumoare in oras in ceea ce priveste nivelul datoriei publice si al deficitului bugetar, trebuie sa punctam citeva lucruri: la finalul anului bugetar, executia bugetara poate sa releve una dintre urmatoarele 3 posibilitati: fie bugetul este excedentar (atunci cind valoarea veniturilor este mai mare decit valoarea totala a cheltuielilor), fie avem un buget echilibrat (atunci cind valoarea veniturilor este egala cu valoarea cheltuielilor), fie avem parte de deficit bugetar (cind cheltuielile sunt mai mari decit valoarea totala a veniturilor). De subliniat este urmatorul aspect: deficitul bugetar nu se reporteaza pe urmatorul an bugetar, ci mareste datoria publica a localitatii. Facind o analiza intre veniturile totale realizate in anul 2009 si cheltuielile propuse in 2010, reies urmatoarele calcule: in 2009 s-au realizat aprox 270 de miliarde lei vechi (6,5 mil euro), iar la cheltuieli, este prognozata in 2010, cheltuirea sumei de aprox 400 de miliarde de lei vechi (9,75 mil euro). Dintr-un calcul simplu, valoarea deficitului bugetar ar putea fi de 130 de miliarde lei vechi, adica 3,2mil euro. Acest deficit ar putea aparea daca valoarea veniturilor pe anul 2010 ar fi aceeasi cu cea a anului 2009, iar cheltuielile ar fi facute in totalitate cele propuse de primarul Ioan Moraru si votate in unanimitate de consilierii locali. Daca punem la socoteala faptul ca anul 2010 este un an cu o criza mai puternica decit in 2009, este clar ca spre asa ceva ne indreptam. Estimari mult prea optimiste In urma analizei pe capitole ale bugetului local deja aprobat, suntem contrariati de urmatoarele aspecte: veniturile proprii estimate a fi realizate in anul 2010, in valoare de 290 miliarde lei vechi, depasesc cu peste 100% veniturile realizate in anul 2009, adica de 143 de miliarde lei vechi. Este o estimare exagerata. Nici daca am vinde cladirea primariei nu am obtine aceste venituri. Un alt exemplu de venituri umflate este cel de la capitolul „Vinzari de bunuri si servicii”. Se estimeaza obtinerea a 77 de miliarde de lei vechi, in conditiile in care s-au obtinut aprox 41 de miliarde. Capitolul „Venituri din prestari de servicii si alte activitati”, estimeaza aprox 60 de miliarde de lei vechi, si asta in conditiile in care in 2009 s-au realizat aprox 24 miliarde. La „Amenzi, penalitati si confiscari”, sunt prevazute venituri de 14 miliarde, in conditiile in care primarul Moraru a afirmat ca el n-a dat o amenda in viata lui. La capitolul „Venituri din valorificarea unor bunuri”, este prevazuta suma de 71 de miliarde, din care la subcapitolul „Venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice”, suma este de 28 de miliarde, in timp ce anul trecut s-au obtinut venituri doar de 5 miliarde. La „Venituri din vinzarea unor bunuri apartinind domeniului privat”, suma prognozata este de 43 de miliarde, in conditiile in care in 2009 s-au realizat 5,3 miliarde. Ce-o mai fi de vindut in Dorna, daca tinem cont de nenumaratele declaratii ale primarului Moraru, in care acesta ne spunea: „Fostul primar Hutanu a vindut tot ce era de vindut!” ? Ar mai fi multe exemple dar prefer sa ma opresc aici, urmind a trece la proiectul de buget al institutiilor publice, finantate partial din venituri proprii pe anul 2010. Muzee, Salvamont, Casa de Cultura Daca la capitolul venituri, la muzee se estimeaza a fi realizati 85 de milioane de lei vechi, la Casa de Cultura 90 de milioane, iar la Salvamont 560 de milioane, cheltuielile prevazute sunt urmatoarele: muzee- 1,3 miliarde (1 miliard, cheltuieli de personal), la Casa de Cultura- 2 miliarde (1,5 miliarde, cheltuieli de personal), iar la Salvamont- 1,8 miliarde (1,22, cheltuieli de personal). Din cifrele de mai sus, tinind cont ca la venituri suma este de 735 de milioane lei vechi, iar cheltuielile sunt de peste 5 miliarde, reiese un deficit bugetar de aprox 4,3 miliarde lei vechi. In conditiile in care criza se accentueaza, oare chiar nu puteau fi reduse cheltuielile? Undeva este o problema, atita timp cit salariile sunt foarte mici, iar din cite stim noi, angajatii sunt foarte putini. Unde se duc restul de bani? (Serviciul DADP necesita o analiza minutioasa pe care o vom face intr-unul dintre numerele urmatoarele) Alte cheltuieli de investitii Chiar daca Moraru a preluat de la fostul primar Hutanu citeva leasinguri, e bine ca populatia sa fie informata asupra efortului financiar. Pentru utilajul de salubrizare-automaturatoare- 1,4 miliarde anual; autobuz- 2 miliarde anual; autoturism Logan- 180 de milioane. Pentru studiile de fezabilitate, proiecte tehnice, documentatii tehnico-economice, studii topo si geo-tehnice, se vor cheltui peste 10 miliarde. Suma este cu siguranta mai mare, insa unele sume finale includ pe linga PT si aceste studii, si executia. Tocmai de aceea ne-am oprit doar la cele cu o prezentare clara. In urma unor negocieri si in urma formarii de-a lungul timpului a unor specialisti in cadrul Primariei, sunt convins ca suma cheltuita ar fi fost mult mai mica. Alte cheltuieli de investitii: boxe metalice- 1,6 miliarde lei vechi; padocuri de ciini- 500 milioane lei vechi; adaposturi pentru statii autobuz- 300 milioane (60 milioane bucata). Am lasat intentionat aceste cheltuieli la urma, deoarece asupra lor planeaza anumite suspiciuni, si anume de a fi fost realizate de catre unii consilieri locali, prin firme intermediare. E nevoie de alt tip de management In incheiere, vreau sa va informez, ca doar dobinzile ce trebuiesc platite in anul 2010, sunt in valoare de 41,5 miliarde de lei vechi, adica aprox 1 milion de euro. Sau, pentru cei carora le plac procentele, ar fi de aprox 30% din veniturile proprii realizate in anul 2009. Daca e sa adaugam la aceasta suma, ratele, comisioanele bancare si cofinantarile la proiectele in derulare, ne dam seama in ce situatie dramatica se afla localitatea noastra dupa aproape 4 mandate a celor 2 primari in care ne-am pus mari sperante. Articolul are menirea de a trage un semnal de alarma asupra modului de cheltuire a banului public. Pentru ca ne aflam la jumatatea acestui mandat, credem ca nu e tirziu pentru a schimba un mod de lucru care a dus la aceasta situatie. O transparenta mult mai mare in actul decizional, precum si o colaborare intre toti factorii de decizie (primar, deputat, presedinte CJ, societate civila), sunt vitale in acest moment de cumpana. Solicitam domnului primar Moraru, sa ne prezinte in numarul urmator, valoarea totala a datoriei publice a localitatii Vatra Dornei, compusa din imprumuturile extrabugetare, sumele ce ne revin de rambursat in urma proiectelor incepute (Utilitati si Mediu, Reabilitare Infrastructura Turistica, Samtid, Luxten samd), intr-un cuvint, tot ce tine de datorie publica. Bine ar fi ca tot ce am scris aici sa nu se transpuna in realitate, deoarece este mai mult decit evident ca daca aceste cheltuieli vor fi facute fara obtinerea veniturilor prognozate, situatia financiara ar putea fi scapata de sub control. In ciuda a ceea ce spunea fostul primar, exista riscul major ca localitatea noastra sa intre in criza financiara, insolventa, insolvabilitate, sau Doamne fereste, in faliment. Mihai CIOATA
|
