Vremea acum: 21°C
Min: 12°C / Max: 22°C
Min: 12°C / Max: 22°C
Vatra Dornei Live
Vezi aici imagini in direct de pe Partia Parc din Vatra Dornei
Asculta Radio Live
Asculta acum direct de pe internet!
RADIO ORION VATRA DORNEI
Vatra Dornei de altadata
Sustine Vatra Dornei!
Cine e online?
Avem 78 vizitatori şi 1 membru online
Pagina in dezvoltare!
Daca observati o eroare de afisare sau functionalitate va rugam sa ne anuntati imediat apasand aici!
| Schimb de experienta intre G.A.L Bazinul Dornelor si G.A.L Marsica Abruzzo Italia |
 |
 |
 |
| Scris de Administrator | |||
| Vineri, 26 Februarie 2010 00:00 | |||
|
O speranta Printre realizarile principale ale acestui schimb de experienta ramine aceea de a-i fi unit pe dorneni timp de cinci zile (9-14 februarie a.c.), lucru care nu se prea intimpla acasa. Primari, viceprimari, oameni de afaceri din Bazinul Dornelor, au putut astfel sa comunice mult mai mult, sa-si stabileasca prioritatile si interesele. Neavind de multe ori un sprijin real din partea politicului, multi dintre primari incep sa caute solutii pentru a lasa ceva in urma lor la terminarea mandatului. Primarilor li s-a spus sa faca proiecte peste proiecte, iar incet, li s-a dat de inteles ca trebuie sa aleaga in final, pentru ca doar pentru unul singur vor primi sustinere. Astfel, „Grupul de Actiune Locala”, devine o oportunitate pentru comunitatile care isi doreau de mult o alternativa. Delegatia dorneana a avut ocazia in cele 5 zile ale acestui schimb de experienta, de a se initia in mecanismele si oportunitatile pe care le ofera un G.A.L. Infiintarea GAL-ului este sustinuta economic de U.E. ( 431.1 din Programul National de Dezvoltare Rurala) dar si de autoritatile locale si agentii economici (partea de cofinantare). Desi a fost demarat inca din 2007, trebuie amintit faptul ca de-abia la sfisitul anului 2009 s-au deschis finantarile in Romania, prin programul Leader. Asa cum am precizat mai sus, GAL apare astfel ca o solutie pentru dezvoltarea Bazinului Dornelor nu numai in conditiile crizei majore cu care ne confruntam, dar si prin prisma slabei accesari a fondurilor europene. Desi poate parea extrem de simplu, usor nu va fi, insa atita timp cit altii au reusit, de ce n-am reusi si noi. GAL Marsica, un model de succes 
Stefano Di Rocco, Marcelo Di Cezare, Carlo Floris, sunt trei dintre cei care au insotit delegatia dorneana pe parcursul celor 5 zile petrecute in zona Abruzzo din Italia. Acestia au impresionat nu numai prin profesionalismul lor, ci si prin implicarea si sufletul pe care l-au pus in aceasta colaborare. Dezvoltarea zonei, cresterea economica a regiunii, dar si itemii de calitate, se datoreaza strategiilor si inovatiei pe care toti acestia, impreuna cu ceilalti administratori si profesionisti ai GAL-ului din Abruzzo, au reusit sa le elaboreze si sa le implementeze. Astfel, GAL Marsica a devenit un model de succes nu numai in Italia ci si in intreaga Europa. Prezentarea G.A.L-ului Marsica din zona Abruzzo de catre Carlo Floris, directorul de proiecte, le-a aratat celor din delegatia dorneana oportunitatile functionarii sub aripa unui G.A.L, avind o asemenea experienta si influenta. O zona montana, cu o populatie de 1,5 milioane de locuitori, avind 40 de asociati, are practic prin G.A.L un motor de dezvoltare regionala. Indiferent ca e vorba de Centrul de Cercetari a Biotehnologiei, de ferme de lapte si carne, de fabrici de prelucrare a ciupercilor si fructelor de padure, de o fabrica de prelucrare a cartofului, sau de un institut de cercetare privind ameliorarea culturii cartofului, ca sa nu mai vorbim de parteneriatele publice private, au facut ca aceste G.A.L-uri nu numai sa-si tina partenerii sub aripa ocrotitoare, ajutindu-i sa acceseze fonduri, facindu-le studiile de fezabilitate, cursuri de perfectionare si formare profesionala, dar si sa acumuleze din 1994 si pina in prezent, o influenta care-l face la fel de important ca un Consiliu Regional. Ceea ce este interesant este ca o astfel de agentie de dezvoltare regionala, se bazeaza pe un sistem de „jos in sus”, cu alte cuvinte, aplica o metoda de planificare pornita de la nivelul cel mai de jos. Se pleaca de la nivelul taranului, de la localitatea din acea regiune si nu de de la „centru”, cum se intimpla la noi. Pentru obtinerea fondurilor europene GAL Marsica a constituit un fond de garantare de 500 de mii de euro, prin contributia membrilor sai, fond care poate fi utilizat pentru obtinerea de credite de cofinantare in diferite proiecte de succes. Acestea sunt analizate minutios de catre echipa GAL, si in cazul in care sunt potential cistigatoare, sau potential finantabile, sunt garantate de GAL, urmindu-si calea spre aprobare. Evident, proiectul trebuie sa fie specific zonei pentru a obtine garantarea creditului. Tot GAL-ul informeaza oamenii cu privire la oportunitatile de finantare, demonstrind interesul pe care-l poarta fiecarui membru GAL. Functionind pe baza asociatilor, practic toti au sanse egale, nefiind nevoie de interventii, pile si relatii. Tineretul este stimulat sa ramina in zona, fiind ajutati, de la micile afaceri pe care le au si pina la partea artistica. Astfel politicul este exclus, Toata lumea cistiga in final, iar GAL –ul merge mai departe. Ce asteptari avem noi Delegatia dorneana s-a putut convinge la fata locului de importanta muncii in echipa, poate lucrul care ne-a lipsit cel mai mult de 20 de ani incoace. GAL Marsica s-a oferit sa puna la dispozitie experti pentru elaborarea de cereri de finantare, sa ofere studii de fezabilitate pentru acestea, si chiar pe cheltuiala lor sa se deplaseze in Bazinul Dotrnelor pentru a ajuta la demararea proiectelor. Ne asigura sprijin in elaborarea si verificarea strategiei si a planului de dezvoltare locala. Un punct important ar fi acela de a se evita greselile care s-au facut pe parcursul implementarii proiectelor. Ei au depasit faza in care suntem noi privind aderarea la UE. Primarii si investitorii din delegatie si-au creionat citeva prioritati, dintre care unul tinteste spre producerea energiei electrice si termice prin utilizarea de biomasa, in conditiile cerintelor privind mediul ambiant. Tot Carlo Floris faciliteaza la inceputul lunii martie prezenta unei delegatii italiene, care vor veni la fata locului, pentru a efectua un studiu de piata, pentru a se vedea daca se impune realizarea a patru centrale pe biomasa la Brosteni, Panaci, Ciocanesti si Sarul Dornei. Pentru a-i linisti pe cirtitorii si negativistii care vor citi acest articol, le spunem ca tot partea italiana vine cu solutia pentru asigurarea masei lemnoase prin culturi energetice care vor fi plantate pe terenurile degradate sau despadurite. In 4 ani de zile o cultura energetica ajunge la maturitate, putind fi folosita. Au fost prezentate de asemenea preocuparile lor privind conservarea resurselor naturale si mediul de convietuire cu natura. Prezenta directorului Parcului National Calimani, ing. Basarab Birladeanu, s-a axat pe importanta relatiei dintre om si natura, dintre comunitati si restrictiile impuse de existenta unei arii naturale protejate. S-a punctat ideea acordarii compensatiilor pentru detinatorii de terenuri in ariile protejate, GAL Marsica avind o experienta in acest sens. Astfel, la nivelul unei rezervatii naturale se acorda compensatii pentru un detinator a unei suprafete de 3 hectare si a unui efectiv de 20 de vaci, de circa 10000 de euro pe an. Aceste compensatii sunt asigurate de GAL, comunitatea locala si Stat. Pretul unui litru de lapte este de 4 ori mai mare iar pt carne este de 7 ori mai msare. Prin GAL au obtinut rasa de carne alba, care are pretul dublu, ajungind de la 3,5 euro la 7 euro. Daca la inceput (odata cu constituirea rezervatiei naturale au fost discutii intre comunitati si administrarea rezervatiei, ulterior acestea au fost eliminate, oamenii devenind constienti de importanta conservarii florei, faunei si vestigiilor prezente pe suprafata ariei protejate. Educatia si constientizarea incepe de la virste mici, functionind pe principiul educatiei adultilor prin copii. ANTREC si investitori locali ANTREC, prin presedintele Niculina Vasilut, s-a aratat interesata de promovarea produselor traditionale in pensiunile agroturistice, promovarea mestesugarilor si artizanatului local. Putine pensiuni sunt acreditate si omologate in Bazinul Dornelor, fiind necesara o clasificare rapida. Vasilut a propus realizarea unui calendar al tuturor actiunilor turistice si culturale din intregul Bazin al Dornelor. De asemenea, punerea in valoare a turismului religios este o necesitate, mai ales ca aceasta regiune, chiar daca are biserici extraordinare, precum Piatra Taieturii, 12 Apostoli, Gheorghiteni, „Catedrala Muntilor” din Panaci, sau chiar catedrala din Vatra Dornei, este exclusa in fiecare an din circuitul turismului religios, doar pentru ca cineva important de la judet asa vrea. Presedintele ANTREC a propus crearea in fiecare comuna a unui han european, care sa fie conectat la reteaua europeana numita „Hanurile Europei”. In fiecare tara exista astfel de hanuri, iar produsele traditionale specifice fiecarei tari sunt prezentate in aceste hanuri. Nu trebuie ratate tirgurile internationale de turism, acestea fiind un bun mijloc de promovare a valorilor din Bazinul Dornelor. Danut Ungureanu, investitor din Dorna Arini, s-a aratat interesat de prelucrarea fructelor de padure si a ciupercilor, si de exportarea lor in tarile europene. Daca in urma cu citiva ani, o astfel de investitie s-ar fi ridicat la aproximativ 350.000 de euro, astazi, investitia pentru realizarea unei astfel de linii de productie ar costa mult mai putin din cauza crizei economice care a scazut cu mult pretul unei astfel de linii. Patronul unei astfel de fabrici, care are clienti si in Statele Unite ale Americii, i-a recomandat investitorului dornean achizionarea de aparatura second-hand, spunindu-i ca investitia se poate amortiza in 3-4 ani. Ioan Ripan, om de afaceri local, a facut o comparatie intre preturile la lapte si carne de pe piata celor doua tari, precizind ca fermele noastre nu sunt rentabile din cauza slabei subventionari din partea statului dar si a pretului extrem de mic oferit pe piata. Daca taranul roman ar fi sprijinit printr-un sistem de subventionare si de creditare favorabil, infiintarea unei ferme care sa devina profitabila n-ar fi o problema. In conditiile actuale nu este posibil asa ceva, insa daca s-ar schimba cele doua lucruri de mai sus, atunci chiar el personal ar putea s-o ia de la capat cu o astfel de ferma, mai ales ca ar beneficia si de experienta cistigata. Primarul Tomoioaga a precizat ca este imperios necesar obtinerea brandului local pentru comuna Ciocanesti. Faptul ca un roman din Milano este autorizat in a face oua incondeiate, angajind romani, piata italiana este alimentata de astfel de indivizi, in timp ce ouale noastre traditionale si autentice, ramin la nivel de hobby pentru artizanii nostri, neavind posibilitatea de a ajunge pe marile piete europene, i-a pus pe ginduri pe cei prezenti, fiind hotariti sa faca ceva in acest sens. Pasul urmator In afara de prezenta lui Carlo Floris din luna martie cu specialistii pe energie a centralelor pe biomasa, electrice si energie termica auxiliara, mai urmeaza o vizita a delegatiei italiene in luna aprilie, intre 15-20, pentru verificarea si completarea strategiei de dezvoltare a GAL Bazinul Dornelor pentru depunerea dosarului de candidatura si recunoasterea lui de catre Ministerul Agriculturii. Dupa aceasta etapa, aceea de recunoastere si acreditare, GAL-ul va putea obtine fonduri prin programul Leader pentru realizarea primelor proiecte. Vizita a schimbat in totalitate modul de gindire a celor care au participat la acest schimb, si a inlaturat neincrederea in programele privind accesarea fondurilor externe, stiut fiind faptul ca de multe ori, atit primarii cit si investitorii au avut experiente neplacute, pierzindu-si increderea si motivatia in incercarea de a obtine anumite finantari. Echipa care s-a inchegat, precum si experienta rezultata, sunt marile cistiguri ale acestui schimb de experienta. Din prima zi de la intoacrecera in tara, cei prezenti au inceput sa-si schiteze ideile de proiecte, lucru care nu poate decit sa dea tuturor si mai mult curaj, iar partii italiene, sentimentul ca nu a fost totul in zadar. Mihai CIOATA
|
