Bun? ziua ! Sunt un locatar al ora?ului Întorsura Buz?ului ?i sunt racordat? la centrala termic? pe rumegu?. Pl?tesc lunar 350 lei pentru un apartament cu 3 camere, 3 calorifere - unul nu func?ioneaz?!!!(80 mp.). L?sând la o parte faptul c? re?eaua nu func?ioneaz? la capacitate, a? dori s? aflu care este costul înc?lzirii pentru un apartament similar, în localitatea dvs. V? mul?umesc! Zi bun?!
Vremea acum: -
Min: Min: -14°C / Max: Max: -6°C
Min: Min: -14°C / Max: Max: -6°C
Vatra Dornei Live
Vezi aici imagini in direct de pe Partia Parc din Vatra Dornei
Asculta Radio Live
Asculta acum direct de pe internet!
RADIO ORION VATRA DORNEI
Vatra Dornei de altadata
Sustine Vatra Dornei!
Cine e online?
Avem 78 vizitatori online
Pagina in dezvoltare!
Daca observati o eroare de afisare sau functionalitate va rugam sa ne anuntati imediat apasand aici!
| Drept la replica |
 |
 |
 |
| Scris de Administrator | |||
| Sâmbătă, 13 Februarie 2010 00:00 | |||
|
Centrala termica pe deseuri din lemn (CTDL) a fost construita in anul 2003-2004 si are o putere instalata de 18 Mw din care 12 Mw – 2 cazane x 6Mw pe rumegus si un cazan de 6 Mw pe motorina.
Pusa in functiune in 2004 centrala asigura agentul termic (apa calda si caldura) imobilelor aflate pe partea stanga a strazii Unirii cu strazile Sondei, Gladiolelor, M.Sadoveanu, N.Titulescu, Izvorului, Lumea Noua, Vicilicilor, Oborului si Republicii – pana la SC DORNA TURISM SA. Pentru asigurarea agentului termic necesar imobilelor arondate la CTDL era necesara functionarea unui singur cazan de 6 Mw pe rumegus care sa functioneze la 85-90 % din capacitate. Reprezentantul firmei daneze care s-a ocupat de construirea si punerea in functiune a centralei a recomandat ca functionarea sa se faca alternativ 2-3 saptamani sa functioneze un cazan dupa care sa fie pornit celalalt, iar cel care a fost in functiune sa fie oprit si sa i se faca intretinere (curatire si mici reparatii). In anul 2005, in cadrul proiectului „Utilitati si mediu la standarde Europene” au fost transformate doua centrale termice in puncte termice si s-a reabilitat intreaga retea termica aferenta acesteia (zona Unirii) si racordate la CTDL, iar doua puncte termice din centrul orasului au fost alimentate si acestea in provizorat cu agent termic de la CTDL iar ulterior au fost transformate in puncte termice. Atunci, capacitatea centralei a fost depasita cu aproximativ 40%, iar in prezent capacitatea este depasita cu 80%, cu exact capacitatea retelelor arondate Centralei cu cogenerare, ceea ce face ca CTDL sa functioneze tot timpul cu ambele cazane pe rumegus, intretinerea si curatarea se face in timpul functionarii sau cu opriri de foarte scurta durata a fiecarui cazan in parte. Inginerul Saptefrati nu poate sa faca afirmatii nefondate prin care sa compare exploatarea centralei cu repararea masinii lui Becali atata timp cat nu cunoaste competentele profesionale ale angajatilor care isi desfasoara activitatea la CTDL. Racordarea la CTDL a punctelor termice aferente Centralei termice cu cogenerare s-a facut in ideea ca se va pune in scurt timp in functiune Centrala cu cogenerare, iar CTDL nu va mai fi suprasolicitata, insa aceasta a fost terminata de 2 ani de zile si gazul metan nu a mai ajuns la Dorna. Se cheltuiesc sume insemnate pentru conservarea acesteia si nu stim inca daca sezonul de iarna 2010-2011 o va gasi in functiune sau in conservare. Daca pana la iarna urmatoare nu se va pune in functiune Centrala cu cogenerare si vom suprasolicita centrala pe deseuri aceasta se va uza prematur, dar nu din cauza personalului care o deserveste (cum spun gurile rele) ci din cauza ca nu exista o alta solutie pentru asigurarea agentului termic pentru toate imobilele municipiului. Racordarea punctelor termice aferente Centralei cu cogenerare s-a facut in primul rand la solicitarea locatarilor arondati acestora care spuneau atunci ca doresc sa beneficieze si ei de confortul de care beneficiau concitadinii lor din zona Unirii (apa calda si caldura in permanenta), chiar si la parametri mai scazuti. Domnul ing. Saptefrati instiga populatia la solicitarea unui produs de calitate superioara dar acest lucru va fi posibil doar atunci cand centrala va functiona la capacitatea reala pentru care a fost proiectata. In fiecare an, de la punerea in functiune a centralei pe deseuri din lemn, in perioada de vara s-au efectuat lucrari de reparatie si intretinere insa valoarea si complexitatea acestora a crescut de la un an la altul. Centrala are acum cinci ani si jumatate de functionare cu mult peste capacitatea ei reala si este normal ca si costurile (cu intretinerile si reparatiile) sa creasca. Au crescut costurile cu reparatiile de 13,73 % in 2009 fata de 2006, iar reparatiile cu diferiti terti la care se refera ing. Saptefrati s-a facut datorita faptului ca o parte din componentele de automatizare au o durata de viata de maxim 3 ani (convertizoare si contactoare) iar montarea si punerea in functiune a acestora s-a facut numai de reprezentantii firmelor producatoare sau furnizoare, altfel se pierdea garantia acestora care este de maxim 3 ani, in functie de componente. Cresterea pretului la gigacalorie in Vatra Dornei nu s-a facut din ianuarie 2007, structura de pret de atunci fiind raportata la anul 2006, iar preturile la energie electrica, combustibil, etc...au crescut de mai multe ori, chiar si cursul valutar a crescut cu mult de atunci si pana in prezent. S-a aratat ca la o centrala similara din Covasna pretul este de 80 lei, centrala se afla la Intorsura Buzaului, functioneaza la 30-35 % din capacitate pretul este de 84,14 lei si costurile cu materia prima (rumegusul) sunt foarte mici deoarece o parte din rumegus il primesc gratuit de la agentii economici din zona, iar diferenta o transporta de la distante foarte mici de pana la 30 km, fata de situatia noastra cand rumegusul a fost adus si de la peste 100 km. La celelalte centrale similare pretul este urmatorul: - la Vlahita 114 lei/gcal si functioneaza cu doar 20% din capacitate; - la Huedin 127 lei/gcal pentru populatie si 150 lei/gcal pentru agentii economici si functioneaza cu 40% din capacitate. - la Ghiorgheni 190 lei/gcal si este singura care functioneaza cu 90% din capacitate. Pretul de cost depaseste 200 lei/gigacalorie in multe alte orase sau municipii dar populatia suporta un procent iar diferenta este suportata de consiliul local. Nu mi-am propus sa fac o analiza a pretului la gigacalorie comparativ cu preturile din alte localitati dar cine doreste poate gasi pe internet orice informatie referitoare la pret si va constata ca inafara de Intorsura Buzaului nu va mai gasi un pret mai mic. S-a mentionat ca valoarea transporturilor de rumegus a crescut de peste 19 ori, complet neadevarat pentru ca in intervalul la care ne referim (2007-2009) acestea au crescut cu 42,92%. Aceasta crestere este justificata de faptul ca in aceasta perioada o parte din societatile care prelucrau lemnul s-au inchis, o parte au inceput sa dea rumegusul unor societati care il plateau (EGER, KRONOSPAN) si distantele de la care se face transportul au crescut de la an la an. Si cantitatea de rumegus aprovizionata a crescut de la un an la altul dar calitatea lui a scazut(tot mai multe impuritati) si nu il putem refuza pentru ca nu exista alte solutii de aprovizionare. Si calitatea rumegusului duce la uzura prematura a componentelor centralei dar, din doua rele o alegem pe cea mai buna, asigurarea cu agent termic a tuturor imobilelor racordate indiferent de apartenenta lor la o centrala sau alta(CTDL sau CT). O alta problema care trebuie clarificata este cea a cresterilor salariale care au inregistrat o crestere de 9,91% in decursul a 3 ani si nu de 14 ori cum a fost informata populatia in mod eronat. Daca acum salariile angajatilor de la CTDL sunt cuprinse intre 650 si 1270 lei, in anul 2006 trebuia sa fie cuprinse intre 46,5 si 90,7 RON pentru a putea ajunge la valorile de acum cu o crestere de 14 ori. La o centrala care functioneaza 24 din 24 de ore pentru fiecare post ar trebui sa fie angajati cate 5 oameni pentru a se putea asigura norma de ore iar noi avem situatii in care sunt numai 3, depasesc cu foarte mult norma de ore, nu se platesc ore suplimentare iar in ultimele doua luni si din norma legala li s-au retinut 7 zile insa acestea au fost lucrate fara a exista posibilitatea de a fi recuperate. Ma intreb cum poate sa afirme domnul ing. Saptefrati ca structura de personal este supradimensionata, pe ce se bazeaza? Personalul care asigura intretinerea si exploatarea a 4 puncte termice, a 70 module la nivel de scara si a 12450 ml retele de transport si distributie este formata din 5 muncitori cand ar trebui sa existe pentru fiecare punct termic cate cel putin 3 angajati care sa lucreze in ture, tot supradimensionata este si aici structura de personal? Este obligatia mea sa informez cetatenii municipiului ca ceilalti angajati ai DADP nu sunt platiti din banii incasati pe energia termica ci din banii incasati pe lucrarile executate. Trebuie stiut ca DADP executa si alte activitati care asigura venituri cum ar fi: colectare, selectare primara si transport deseuri menajere, lucrari de salubritate si intretinere spatii verzi, intretinere cladiri, intretinere strazi, etc. Nu stiu de unde are domnul ing. Saptefrati datele referitoare la salariile de merit, indemnizatiile de conducere si fond de premii dar pot spune ca nu sunt adevarate si ca in 2008 la DADP au fost acordate 10 salarii de merit pe toata activitatea iar de la centrala termica au beneficiat 2 angajati. Este bine de stiut ca salariile de merit nu au fost acordate personalului TESA ci personalului din sectorul prestari servicii (muncitori) care dotorita grilei de salarizare aveau salarii foarte mici comparativ cu munca prestata. In anul 2009 nu s-au mai acordat salarii de merit, nici macar orele suplimentare lucrate nu au mai fost platite iar posibilitatea recuperarii zilelor lucrate si neplatite la CTDL nu exista . Domnul ing. Saptefrati nu a stiut sa descifreze structura costurilor care a primit-o de la DADP si a intrat in posesia structurii costurilor comparative inaintata de noi catre consilieri pentru analiza, respectiv costurile anului 2006 aferente unui numar de 1805,14 gcal. pentru cateva luni, comparativ cu costurile perioadei 01.06.2008-31.05.2009 (un an de zile) aferent cantitatii de 25099,03 gcal., date mentionate pe documentul respectiv asa cum au fost solicitate de ANRSC pentru analiza si aprobare . Domnul ing. Saptefrati trebuia sa analizeze cuantumul de lei/gigacalorie sau procentul de crestere , date care erau mentionate pe document nu sa faca o analiza a unor sume pe care nu le-a inteles si nu i-a cerut nimeni acest lucru. Putea sa vina sa intrebe daca avea o nelamurire. Din analiza domnului ing. Saptefrati ar rezulta ca daca personalul nostru ar fi angajat doar cu salariul minim pe economie, respectiv 600 lei pana in anul 2008 am ajuns la salariul cel mai mic de de 600x15=9000 lei salar de baza, plus sporurile de vechime si alte sporuri am avea cel putin peste 100 milioane salariul realizat de fiecare persoana in parte. Nu stim in ce calitate si-a asumat acest drept sa analizeze datele economice ale unei institutii publice pe baza de documente obtinute „intamplator”. Prin urmare, salariile in mod real au crescut cu 9% pe o perioada de 3 ani. Aceste date au fost verificate si de Curtea de Conturi in toamna anului trecut. Vasile Ungureanu Director DADP
|
