Vremea acum: -
Min: Min: 9°C / Max: Max: 19°C
Min: Min: 9°C / Max: Max: 19°C
Vatra Dornei Live

Vezi aici imagini in direct de pe Partia Parc din Vatra Dornei
Asculta Radio Live
Asculta acum direct de pe internet!
RADIO ORION VATRA DORNEI
Cine e online?
Avem 46 vizitatori online
Pagina in dezvoltare!

Daca observati o eroare de afisare sau functionalitate va rugam sa ne anuntati imediat apasand aici!
| A fost Alexandru Ioan Cuza un dictator ? |
|
|
|
| Scris de Administrator | |||
| Sâmbătă, 30 Ianuarie 2010 00:00 | |||
|
Cuza, personalitate remarcabila a istoriei romanilor, si-a legat indisolubil numele de Unirea Principatelor, act care a marcat inceputul procesului de constituire a Romaniei moderne. Prin opera sa inoitoare, Cuza, a contribuit in mod esential la progresul si modernizarea tarii.
Patriotismul care l-a calauzit in toate actiunile sale l-a situat in constiinta poporului roman alaturi de marile glorii ale trecutului neamului nostru. Si totusi asupra domniei lui A.I. Cuza (1859 - 1866) a planat mereu suspiciunea unei guvernari autoritare. Incercarile sale de a guverna deasupra fractiunilor politice si a se purta ca un monarh constitutional au esuat. De aceea, domnia sa a fost subiectul unei vii controverse in istoria romanilor. Profesorul Paul E. Michelson de la Universitatea Huntington din S.U.A. a realizat mai multe cercetari in acest sens si voi incerca sa fac un rezumat in ce il priveste pe „ Dictatorul” A.I. Cuza. Raspunsul profesorului american la intrebarea din titlul articolului pe scurt este NU, si explica in continuare „ Cuza nu este un dictator in sensul dat de conceptul de totalitarism al sec. XX.“ Suficient de multi conducatori, inaintea primului razboi mondial, si-ar fi dorit putere absoluta, lucru imposibil din punct de vedere tehnologic si in general imposibil datorita particularitatii eticii crestine, chiar si acolo unde aceasta nu era respectata in practica. Dupa declansarea Primului Razboi Mondial in 1914, criza sociala si politica care s-a raspandit in toata Europa a deschis oportunitati pentru radicali si utopici. Supusii lui Cuza nu impartaseau spaima popoarelor din sec. XX supuse regimurilor dictatoriale de a putea fi lichidate sau de a disparea pur si simplu. Si nici Cuza nu a fost un dictator in sensul clasic al conceptului. Dictionarul universal Oxford defineste termenul de dictator ca pe: „ acel conducator sau legiuitor al carui cuvant devine „ LEGE“; un conducator absolut al unui stat...“ Desi avea tendinte autocratice si o nerabdare specifica militarilor, cuvantul lui Cuza nu a fost niciodata „ LEGE“ si el era departe de a fi un conducator absolut. Domnia sa (1864 - 1866) a fost destul de oligarhica prin natura sa, dar oligarhia reprezenta pentru viata politica a Romaniei de la sfarsitul sec. al XIX-lea si inceputul sec. XX regula si nu neaparat exceptia. Iar termenul de oligarhie difera substantial de cel de dictatura. Mai mult decat atat, personalitatea lui Cuza nu pare sa-l fi predispus la instaurarea unei dictaturi. Marele istoric A.D. Xenopol afirma ca principele era „ foarte mandru si nu pleca capul in fata nimanui.“ Pe de alta parte, era un om relaxat, caruia ii placea sa se simta bine. Desi era extrem de perspicace, nu era foarte perseverent, preferand sa initieze lovituri indraznete, dar sa-i lase pe altii sa se ocupe de detalii. Acestia din urma, din nefericire, erau dintre apropiatii sai si nu erau tocmai cei mai sinceri oameni din lume. Aparent, Cuza nu era un avar, ci era chiar dezinteresat de acumularea bogatiei, ceea ce nu se poate spune insa despre camarila sa. Cred ca lipsa lui de ambitie personala – oarecum incompatibila cu ambitia de a fi dictator – a fost demonstrata de refuzul sau de a incerca sa se reantoarca la putere dupa expulzarea sa in 1866 (cand ar fi avut ocazia sa le faca viata grea succesorilor sai). Constantin Giurescu a scris despre vointa de putere a lui Cuza, cea care a provocat lovitura din 2 Mai, ca trasatura a personalitatii sale. Cand devine puterea de vointa, vointa de putere? Raspunsul este oarecum o concluzie subiectiva, ca principele Cuza a reusit sa ajunga la limita dintre cele doua stadii, insa nu a reusit niciodata sa depaseasca granita. Probabil pentru ca domnitorul nu era, intr-un sens bun, fundamental lipsit de ambitie. Dupa cele doua pareri autorizate exprimate exista motive evidente pentru a adresa intrebarea: A fost A.I. Cuza un dictator? Dupa 150 de ani. Motivele, istoric vorbind, provin din doua directii. In 1864, dupa 5 ani de domnie, secondat de primul ministru Mihail Kogalniceanu, Cuza a inscenat ceea ce este numit astazi „ lovitura din 2 Mai“. Pentru multi oponenti ai lui Cuza, acest eveniment era inceputul unei dictaturi indelung pregatite de domnitor. In al doilea rand intre 1859 – 1864 au dus la crearea unei coalitii anti-Cuza, care a provocat regimului sau, in 1866, prin „ lovitura de la 11 februarie“. Deoarece opozantii lui Cuza au dominat politica romanesca o buna parte din urmatorul secol, interpretarile lor asupra inlaturarii lui Cuza, au dominat si ele cercurile culturale si academice din Romania. Cercetatorul Liviu Bratescu – de la Institutul A.D. Xenopol din Iasi concluzioneaza: „ A.I. Cuza s-a manifestat autoritar, insa nu tiranic“. Alin Ciupala – profesor de istorie la Facultatea din Bucuresti – spunea ca: „ Termenul dictator – presupune o dimensiune sangeroasa pe care regimul politic instaurat dupa Unirea Principatelor Romane din 1859 nu l-a avut, nici chiar dupa lovitura de stat de la 2 Mai 1864.“ Inchei prin a va prezenta si parerea doamnei Raluca Tomi de la Institutul Nicolae Iorga din Bucuresti. „ A fost Cuza un dictator? – Nu. A facut Cuza greseli politice si personale – Da. Dar, domnia lui a adus o contributie importanta la modernizarea Romaniei si el merita mai mult decat o propaganda negativa. ” col.(r.) Ioan ABUTNARITEI
|




