Vremea acum: -
Min: Min: 9°C / Max: Max: 19°C
Min: Min: 9°C / Max: Max: 19°C
Vatra Dornei Live
Vezi aici imagini in direct de pe Partia Parc din Vatra Dornei
Asculta Radio Live
Asculta acum direct de pe internet!
RADIO ORION VATRA DORNEI
Vatra Dornei de altadata
Sustine Vatra Dornei!
Cine e online?
Avem 51 vizitatori online
Pagina in dezvoltare!
Daca observati o eroare de afisare sau functionalitate va rugam sa ne anuntati imediat apasand aici!
| Administrarea padurilor a fost scapata de sub control – episodul 4 |
 |
 |
 |
| Scris de Administrator | |||
| Vineri, 23 Octombrie 2009 00:00 | |||
|
„ Schweighofer nu poate avea o influenta atat de mare incat sa schimbe Codul Silvic ” . I nterviu cu ing. Valerian Solov astru, directorul Regiei Nationale a Padurilor - Veniti din interiorul sistemului, ati fost sef de ocol atat la Carlibaba cat si la Pojorata si in multe alte zone din Bucovina... - Singura mea dorinta este sa nu-i dezamagesc pe cei din aceasta zona. E o functie onoranta dar una cu o foarte mare responsabilitate, mai ales in aceste momente. - „Monitorul de Dorna” a pornit un serial prin care arata ca administrarea padurilor bucovinene a fost scapata de sub control. Am constatat cu stupoare in ultimii ani o „disolutie” a autoritatilor. Ne puteti explica cum s-a ajuns la o asemenea situatie si care este planul dvs ca sef al Romsilva Romania? - Nu stiu daca e scapata de sub control insa si padurile bucovinene se confrunta cu o grava criza. Nu ma refer la criza economica, ci la o criza de sistem datorita faptului ca mai bine de jumatate din fondul forestier este retrocedat, apartinind persoanelor fizice si primariilor. De exemplu, Ocolul Silvic Dorna Candrenilor, pe raza caruia, inainte, existau doua ocoale – Ocolul Silvic Cosna si Ocolul Silvic Dorna Candrenilor – la ora actuala exista noua asemenea ocoale, care se intrepatrund. Inchipuiti-va ca un drum forestier trece prin opt ocoale silvice, cu opt padurari, cu opt sefi de ocoale si acelasi numar de sefi de districte. Statul mai are proprietati in aceasta zona dar este o problema foarte grava cu care ne confrunam. Ganditi-va ce inseamna sa faci un control de circulatie pe aceste drumuri forestiere sau ce inseamna o liziera de padure care are atatia proprietari si pentru care – atunci cand este controlat – lemnul provine din alta parte. Ocoalele private au metode diverse in timp ce la Romsilva se lucreaza dupa acelasi tipar. Avem probleme si la Romsilva dar cred ca le stapanim. Un numar foarte mare de persoane fizice si-au recapatat padurea, o parte dintre acestia au inteles ca padurea trebuie pastrata pentru generatiile viitoare, insa unii au obtinut padurea, sa zicem, mult mai usor, nepretuind-o la adevarata valoare. Neavind contracte de paza, padurea dispare. Ne propunem ca in perioada urmatoare sa continuam in forta. Atat Ministerul Agriculturii cat si Regia Nationala a Padurilor va oferi un sprijin substantial in ceea ce priveste materialul de plantat, dar cu parere de rau, va spun ca nu avem o strategie bine pusa la punct pentru urmatorii douazeci de ani, pentru ca acest lucru nu se poate face de pe o zi pe alta. „ 196 de mii hectare de padure ar putea fi retrocedate catre Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor pe 23 noiembrie” - Credeti ca si personalul silvic are o parte din vina pentru aceasta situatie ? - Categoric, toti avem o vina si o mare responsabilitate. Noi am ajuns prin „ grija” celor care au legiferat anumite aspecte in aceasta situatie, dar tot noi, cei care ne ocupam de padure, trebuie sa iesim din aceasta situatie. - O problema importanta o reprezinta colosul industrial Schweighofer care, la nivel de zvonistica, ar avea puterea chiar sa influenteze anumite acte legislative. Credeti ca vor putea dubla cota de taiere sau vor putea scadea varsta exploatabilitatii de la o suta de ani la optzeci? - La ora actual a exista legea 47 a Codului Silvic care prevede foarte clar in ce conditii se poate recolta masa lemnoasa. Intr-un an se recolteaza doar ce crestere ofera padurea. Nu mai sunt cote stabilite de la centru, exista amenajament silvic, innoit o data la zece ani, acolo spunindu-se clar, pe fiecare ocol, pe fiecare parcela in parte, ce se poate recolta. Sigur, apar situatii deosebite, calamitati, atunci depasindu-se cota, dar vreau sa mentionez ca este pentru prima data cand tot aceasta lege reglementeza si acest aspect, in sensul ca daca se depaseste intr-un an sau doi aceasta cota-recolta, in urmatorii zece ani automat se regleaza. Din acest punct de vedere consider ca cei de la Schweighofer nu pot sa aiba o influenta atat de mare incat sa schimbe o lege organica asa cum este Codul Silvic. Referitor la varsta exploatabilitatii, noi putem recolta, conform cotelor de amenajament, noua milione optsute de mii de metrii cubi de masa lemnoasa. De-a lungul anilor, din cauza calamitatilor, aceasta cota s-a depasit. Suceava este undeva la normal. Noi putem recolta in jur de un million o suta de mii de metrii cubi in fiecare an. In Romania exista un excedent de sase milioane de metri cubi. In acest an noi putem recolta, la nivel de tara, 16 milioane de metri cubi, conform legislatiei actuale. Dar nu vom reusi sa recoltam nici macar 9 milione pentru ca aceasta criza economica ne afecteaza, cererea de masa lemnoasa nefiind foarte mare, cu exceptia acestei zone unde activeaza Schweighofer. Aceasta firma a fost chiar un colac de salvare anul acesta. Intr-adevar, intr-un an normal un asemenea colos afecteza productivitatea celorlalti, dar coborarea varstei de exploatare nu cred ca este posibila, nici macar oportuna. Cererea de masa lemnoasa este sub productivitatea padurii si nu s-ar justifica. Asta ar insemna sa ne batem joc de niste arborete, alegand niste lemn mai bun de acolo, iar in alte zone, mai putin accesibile, sa nu efectuam taieri. O foarte mare problema a noastra este accesibilizarea fondului forestier, in alte tari sunt drumuri pina in varful muntelui. Acesta stare a padurii noastre se datoreaza si lipsei cailor de acces, in sensul ca se recolteaza foarte mult din vecinatatea localitatilor si a drumurilor, iar in alte bazinete lemnul putrezeste si infesteaza padurea. Avem probleme foarte mari in acest sens, al infestarilor, in Suceava si mai ales in Bazinul Dornelor, din cauza neexploatarii la timp a produselor accidentale din 2007. „N u Schweighofer-ul taie padurea, tot ai nostri o taie in acelasi mod in care au facut-o. Aici e tragedia!” - 196 de mii hectare de padure ar putea fi retrocedate catre Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor. Credeti ca vor fi si oportunisti care vor profita de pe urma acestei retrocedari? - In instanta, in momentul de fata, suntem intr-o faza avansata si orice se poate intampla. S-ar putea chiar pe 23 noiembrie sa le fie retrocedata padurea. Problema este ce se intampla apoi?. - Exact, pe mana cui va intra fondul forestier retrocedat, care este finalitatea acestui demers? - Nu stiu, dar indarjirea cu care se lupta pentru aceste suprafete ma surprinde. Noi am venit cu diverse oferte legislative, in sensul ca eram de acord ca in continuare aceasta suprafata sa fie administrata de catre stat cu un consiliu de administratie sub supraveghere, cu Ministerul de Finante, cu toate organele statului care ar putea sa faca acest lucru, iar dansii sa primeasa intreg profitul. Nu inteleg de ce aceasta indarjire. - Credeti ca oportunistii fac presiuni, speculind o eventuala retrocedare? - Oportunisti, manipulatori, dar in afara de asta, cred ca ramane totusi ideea de proprietate si asta va trebui respectata desi, va spun sincer, nu stiu cu ce pret! - Nu puteti anticipa care va fi finalitatea acestui demeres ? - Nu putem, statul incearca sa se apere, dar sunt din ce in ce mai dezamagit. - Revenind la firma Schweighofer, ei iau doar lemnul bun. - Da, pentru ca au putere financiara iar masa lemnoasa se vinde prin licitatie. Daca celelalte societati care se ocupa cu exploatarea, prelucrarea lemnului, reuseau sa se organizeze intr-o asociatie, situatia ar fi fost cu totul alta. - In alte zone din tara, au reusit? - Nu. N-au reu sit. - Lemnul este resursa noastra naturala. Nu cred ca arabii si-ar fi concesionat petrolul, ar fi trebuit sa avem grija. - Din 1 milion 100 de mii care se exploateaza la nivelul judetului Suceava, prin contractul cu cei de la Schweighofer, ei exploateaza o suta de mii de metrii cubi, din care 60% principale si 40% rarituri. Daca apar produse accidentale, se compenseaza. La prima vedere, este masa lemnoasa cea mai buna, dar este sub 10% din masa lemnoasa care se ofera la vanzare. El este un jucator pe piata, cumpara la licitatie, ca are mai multa putere financiara, asta e. Dar si agentii nostri, ce faceau in anii 90 cu mormanele de rumegus? Ati uitat ce era pe malul Bistritei si pe toate vaile? E o parte negativa, prin presiunea pe care o creeaza in teritoriu si prin ofertele tentante, dar si una pozitiva. In fond, nu Schweighofer-ul taie padurea, tot ai nostri o taie in acelasi mod in care au facut-o. Aici e tragedia! - Cum puteti interveni pentru ca padurea sa ramane curata in urma exploatarii? - S a stiti ca in general ramane, pentru ca sunt niste reguli de exploatare. Se creeaza o mare confuzie intre terenul statului si terenurile particulare. In terenul particular, proprietatea este extrem de fragmentata si este foarte greu de urmarit modul in care se exploateaza. Avem probleme si in terenul statului dar in general sunt depistate si se curata. Revin, nu Schweighofer exploateaza, tot bucovinenii si sucevenii nostri exploateaza lemnul. Dar daca ei asa inteleg sa faca…. - Nu vrem ca in zona Dornelor sa avem numai lemn rosu si sa nu mai avem lemn cu care sa ne facem case. - Ar fi o mare rusine pentru mine sa se intample asa ceva. A consemnat Mihai Cioata
|
