Vremea acum: -
Min: Min: -14°C / Max: Max: -6°C
Min: Min: -14°C / Max: Max: -6°C
Vatra Dornei Live
Vezi aici imagini in direct de pe Partia Parc din Vatra Dornei
Asculta Radio Live
Asculta acum direct de pe internet!
RADIO ORION VATRA DORNEI
Vatra Dornei de altadata
Sustine Vatra Dornei!
Cine e online?
Avem 110 vizitatori online
Pagina in dezvoltare!
Daca observati o eroare de afisare sau functionalitate va rugam sa ne anuntati imediat apasand aici!
| Bucovina istorica (repere, destine si amintiri) |
 |
 |
 |
| Scris de Administrator | |
| Vineri, 16 Aprilie 2010 00:00 | |
|
Partea nord-vest a Moldovei anexata de Imperiul Habsburgic in 1775 va primi denumirea de Bucovina, nume care ne-a marcat viata si spiritul de-a lungul secolelor si vreau sa cred ca asa va fi si in viitor.
Inainte de anexarea partii de nord-vest a Moldovei in perioada 1772-1774, dupa recensamantele rusesti aici existau tinuturile Cernauti (cu 4 ocoale: ocolul Targului, ocolul Prutului de Jos, ocolul Nistrului, ocolul Ceremusului), tinutul Campulung-Cernauti (cu doua unitati administrative: ocolul Campulungului (Dolgopolie si districtul Putila), tinutul Campulung-Suceava (fostul ocol Campulung Moldovenesc, cu 15 sate), tinutul Suceava (cu 5 ocoale: ocolul Berhomet, ocolul Vicovelor, ocolul de Mijloc, ocolul tinutului de sus) cu 17 localitati ce se supuneau Episcopiei Radautilor. Dupa anexare, teritoriul, care se va numi Bucovina, functioneaza ca district, sub administratie militara, avand in componenta vechile tinuturi, pana la 6 august 1786, cand este incorporat in Galitia, ca al 19-lea cerc administrativ al acesteia, printr-un inalt prescript imperial Cercul bucovinean, cu resedinta la Cernauti era condus de un capitan districtual, avand sub ascultare directorii districtelor Cernauti si Suceava. Districtele sunt impartite in ocoale conduse de cate un ocolas. Prin constitutia austriaca din 4 martie 1849, se constituie Ducatul Bucovinei, primind prin Patenta Imperiala, din 29 septembrie 1850 un statut de autonomie provinciala. Condusa de un guvernator, este supusa, din punct de vedere administrativ, guvernului central de la Viena, iar in chestiuni judecatoresti ramanea sub jurisdictia Curtii de Apel din Lemberg. Legea privind organizarea politica a Bucovinei, promulgata la 8 octombrie 1850 stabileste 6 districte in Ducatul Bucovinei: Cernauti, Campulung Moldovenesc, Cotmani, Radauti, Suceava si Vijnita. La 29 mai 1854 are loc separarea administrativa definitiva de Galitia. Cu aceasta ocazie, Bucovina a fost impartita in 15 districte: Cernauti (rural), Campulung, Cotmani, Gura Humorului, Radauti, Siret, Storojinet, Suceava, Vascauti, Putila, Sadagura, Solca, Vatra Dornei, Vijnita si Zastravna. Pana la unirea cu Romania, in 1918, in Bucovina se aflau 11 districte, la care se adauga orasul Cernauti cu adminstratie autonoma. In 1919 in Bucovina functionau 11 judete (o noua reorganizare administrativa): Cernauti, Campulung, Cotmani, Gura Humorului, Radauti, Siret, Storojinet, Suceava, Vascauti, Visnita si Zastravna. Prin legea administrativa din 1925 in Bucovina se organizeaza 5 judete avand in componenta administrativa plasi: Cernauti (cu 5 plasi Colacinului, Nistrului, Sipenitului, Prutului si Cosmin), Campulung (cu 4 plasi: Dornei, Humorului, Moldovei si Moldovitei), Radauti (cu 4 plasi: Putilei, Vicovelor, Dornesti si Siret), Storojinet (cu 4 plasi: Rastoacelor, Siretului, Dumbrava Rosie si Ceremusului), Suceava (cu 4 plasi: Arbore, Ilisesti, Dragomiresti si Bosancea). Din 1926, este alipita Bucovinei si localitatea Cosna, o unitate administrativa de granita, anexata la Transilvania, in anul 1769 facand parte din districtul militar al Rodnei pana in 1918 si apoi din judetul Nasaud. Prin Constitutia din 1938, se infiinteaza Tinutul Sucevei, in componenta caruia intra judetele Dorohoi si Hotin, avand in frunte un rezident regal si resedinta la Cernauti. Pactul Ribbentrop-Molotov, din 23 august 1939, influenteaza dramatic destinul acestei stravechi provincii romanesti, marcand sfarsitul Bucovinei Istorice. In perioada 1940-1941 si dupa 1944, raman in afara granitelor Romaniei judetele Cernauti (toate comunele rurale si urbane, un municipiu, trei orase neresedinta si 52 de comune rurale, cu 67 de sate) si parti importante din judetul Radauti (18 comune cu 34 de sate). Impreuna cu nordul Basarabiei (tinutul Hotinului) si o parte din tinutul Herta (1 oras neresedinta, 7 comune cu 26 de sate) acestea intra astazi in componenta structurii administrative Cernauti constituind Regiunea Cernauti (cu cele 11 raioane din compunere) din Ucraina. In componenta URSS (1944-1991) si Ucrainei (din 1991) regiunea administrativa Cernauti are o suprafata de 8097 km2 si o populatie de 904.423 locuitori din care 70.8% ucraineni, 19.7% romani si moldoveni, 6.7% rusi, 1.7% evrei si 0.5% polonezi. Romanii sunt majoritari in raioanele Herta (93.8%), Noua Sulita (64.3%), Adancata/Hliboca (51.4%) iar in raionul Storojinet (37.1%), ucrainenii sunt majoritari in celelalte raioane exclusiv Vijnita si Putila unde majoritari sunt hutulii. In aceeasi perioada de referinta, in Romania raman judetele Campulung, Suceava si o parte din judetul Radauti. Dupa desfiintarea judetelor (1948) acestea intra in compunerea regiunii administrative Suceava care inglobeaza, din 1950 si fostele judete Dorohoi si Botosani, regiune formata din raioane pana in 1968, apoi a judetului Suceava din 1968 pana astazi. In judetul Suceava intra din „ ratiuni de stat” pe langa vechile localitati bucovinene, parti din judetul Neamt (satele din plasa Brosteni), parti din judetul Baia (plasile Malini, Boroaia, Somuzul) parti din fostul judet Dorohoi (Balinesti, Zamostea, Zvoristea, Adancata) precum si parti din judetul Botosani (sate din plasile Bucecea si Corni). Actualul judet are o suprafata de 8553 km2, 688.435 de locuitori, 97 de comune si 17 orase. In lucrarile bibliografice de dupa 1980, de la Suceava si de la Cernauti, toate localitatile din aceste parti alipite vechilor districte/judete bucovinene sunt incluse in Bucovina, prin deformarea unei realitati istorice si a unei notiuni dintr-o perioada istorica distincta: 1775-1918 si continuata in cadrul Regatului Romaniei (1918-1940, 1941-1944). Ca realitate istorica si nume de provincie, Bucovina a existat numai in perioada 1775-1918, cand a facut parte din Imperiul Habsburgic si a continuat in Regatul Romaniei cateva decenii. Pentru cei mai multi dintre locuitorii de azi ai judetului Suceava, Bucovina denumeste un teritoriu ale carei granite si-au pierdut de mult conturul exact devenind aproape un teritoriu de legenda. Prin apartenenta la zone geopolitice si culturale diferite, prin schimbarea repetata, in ultimile trei secole, a natiunii etnice dominante, destinul istoric si cultural al acestui stravechi subspatiu etnocultural romanesc este unul de exceptie. Pana in anul 1918, in Bucovina s-au petrecut numeroase fenomene, procese si mutatii, care au contribuit la schimbarea fizionomiei (demografice, economice, sociale, culturale si politice) a provinciei, conferindu-i un statut singular in comparatie cu regiunile invecinate. In urma acestor procese si transformari complexe, Bucovina a devenit in constiinta opiniei publice cultivate o „ Elvetie in Miniatura”, iar Cernautii, capitala provinciei imperiale „ Mica Viena”. „ Fenomenul bucovinean” produs aici prin contributia mai multor culturi si generatii, este rezultatul unui proiect central-european de succes, stimulat de politici si o legislatie adecvata, ce a creat „ un topor multicultural remarcabil” si un model de colaborare inter-etnica, demn de urmat in Europa mileniului al treilea. Istoria acestul colt de tara si de lume, in general, si destinul Bucovinei istorice, in particular, reprezinta o fascinanta si pilduitoare lectie de istorie nationala si de istorie a umanitatii deopotriva. col (r.) Ioan ABUTNARITEI
|
