Vremea acum: 21°C
Min: 12°C / Max: 22°C
Min: 12°C / Max: 22°C
Vatra Dornei Live
Vezi aici imagini in direct de pe Partia Parc din Vatra Dornei
Asculta Radio Live
Asculta acum direct de pe internet!
RADIO ORION VATRA DORNEI
Vatra Dornei de altadata
Sustine Vatra Dornei!
Cine e online?
Avem 77 vizitatori şi 1 membru online
Pagina in dezvoltare!
Daca observati o eroare de afisare sau functionalitate va rugam sa ne anuntati imediat apasand aici!
| Uricul de fundatie al Monumentului Unirii de la Cernauti |
 |
 |
 |
| Scris de Administrator | |||
| Vineri, 26 Februarie 2010 00:00 | |||
|
De la inceput aducem la cunostiinta cititorilor faptul ca, datorita harniciei si profesionalismului doctorului in istorie Mihai Aurelian Caruntu putem face cunostiinta cu prevederile acelui act regal. Mentionez ca documentul a fost publicat in revista “Tara Fagilor” ianuarie-martie 2002.
Pentru ca faptele eroilor care s-au jertfit in razboiul de neintregire, sa nu fie uitate niciodata, s-au ridicat, de multe ori din initiative private, o serie de monumente pe intreg teritoriul Romaniei Mari. Printre acestea se numara si impozantul ansamblu al Monumentului Unirii amplasat in fata Primariei din Cernauti, a carei prezentare succinta o facea profesorul Vlad Banateanu in 1939. “Pe un zid in semicerc, impodobit cu scene din istoria neamului nostru, vedem un soldat roman, liberator, in plina armatura si cu un steag in stanga lui si avand in fata in genunchi o fata: Bucovina recunoscatoare. In partea dindarat a monumentului se vede un zimbru care striveste vulturul austriac cu doua capete.“ In vederea realizarii acestui monument s-a constituit un Comitet de initiativa sub presedintia principelui Carol si avand ca membri pe istoricul Ion Nistor, generalul Ludovic Mircescu, cdt. Diviziei a 8-a si doctorul Ion Jianu. Proiectul a fost conceput de sculptorul Teodor Burca si arhitectul Victor Stefanescu in forma de esplanada impodobita pe latura stanga cu un basorelief reprezentand pe Dragos Voda in lupta cu bourul, un medalion cu Grigore al III-lea Ghica, scena uciderii acestuia, pe aripa dreapta erau reprezentate scene din luptele de la Marasti si Marasesti, iar in medalion regele Ferdinand. In spatele piedestalului grupului alegoric al unirii era amplasat bourul strivind pajura cu doua capete, opera a sculptorului Spiridon Georgescu. Inaugurarea Monumentului Unirii, la 11 noiembrie 1924, in momentul implinirii a 6 ani de cand primii soldati romani din Divizia a 8-a infanterie intrau in capitala Bucovinei – a constituit prilejul pentru organizarea unor festivitati de amploare. Au participat suveranii Romaniei, regele Ferdinand si regina Maria, principele Carol, primul ministru Ion I.C. Bratianu, inaltul cler, ofiteri superiori si alte personalitati printre care: I.G. Duca, Ion Nistor, Ion Inculet, Alexandru Lepedatu, generalii Zadik, Coanda, Mircescu s.a. Bronzul ce trebuia sa transmita generatiilor viitoare simbolul implinirii aspiratiilor nationale nu a rezistat in fata tancurilor sovietice ce au cotropit nordul “Tarii Fagilor“ in iunie 1940. Un an mai tarziu, la 23 august 1941, administratia romanesca revenita la Cernauti va reamplasa pe vechiul soclu alegoria Unirii, singurul element care a fost gasit din intreg complexul monumental. Dupa reocuparea tinutului de catre Armata Rosie in martie 1944, monumentul este din nou demolat, urma sa pierzandu-se probabil pentru totdeauna. Noua stapanire urmarea astfel sa sterga toate urmele legate de identitatea culturala romanesca a Cernautilor, alaturi de Monumentul Unirii cazand victima furiei demolatoare bolsevice bustul lui Mihai Eminescu si cel a lui I.C. Bratianu. Pentru a-si semnala prezenta si “drepturile“ asupra nordului Bucovinei, regimul sovietic a trecut la amplasarea a sute de sculpturi reprezentandu-i pe Lenin, Stalin si alti imperialisti si dusmani ai Bucovinei. In timp ce metalul, in pofida durabilitatii sale, nu a supravietuit terorii bolsevice, fragilul uric purtand semnatura regelui Ferdinand si cea a reginei Maria – protejat de doua tuburi de proiectil – s-a pastrat in mod miraculos, gasindu-se in prezent in patrimoniul Muzeului de Istorie din Suceava. In continuare redau continutul acestui pretios document ce insumeaza chintesenta aspiratiilor si a starii de spirit ce a animat generatia care a faurit Romania Mare: „ Strivita sub copita razbunatoare a zimbrului, zace pajura cu doua capete, care acu 150 de ani a rapit din trupul Moldovei partea cea mai frumoasa si mai bogata in scumpe amintiri, pentru a o tine in cea mai neagra si asupritoare robie. Dar glasul strabunilor din morminte n-a ingaduit ca acea robie sa intunece si sa inaduse constiinta romaneasca. Noi, bastinasii acestei tari n-am renuntat niciodata la sfintele noastre drepturi asupra acestei mosteniri. Din vremurile evlaviosului Vladica Dosoftei si pana in zilele lui Ion Gramada, eroul de la Ciresoaia, noi am luptat, am jertfit si am crezut in izbanda ce era sa vina. Cu tot zabranicul mohorat, care un veac si jumatate a apasat asupra plaiurilor robite, noi n-am incetat o clipa de a intrezari zorile libertatii, care se arata mai mandre si luminoase la izbucnirea marelui nostru razboi de desrobire. De aceea cand sub glorioasa domnie a marelui nostru Rege Ferdinand I si a prea gratioasei noastre Regine Maria pronia cereasca, vrednicia poporului roman si vitejia oastasilor nostri ne-au adus mult ravnita si indelung asteptata realipire la Patria-Muma, intreaga populatie a Bucovinei desrobite, a tinut sa inveciniceasca printr-un maret monument, realizarea visurilor si dorintelor noastre seculare. Din dragoste si recunostiinta toti locuitorii acestui pamant desrobit s-au grabit sa ofere obolul lor pentru inaltarea acestui monument amintitor. Astfel inaltandu-se acest monument, simbol trainic al realizarii straduintelor noastre, prin osardia unui comitet de actiune, avand presedinte de onoare pe Alteta Sa Regala Principele Carol – Mostenitorul tronului si membri pe domnii: Ion I. Nistor-Ministrul Bucovinei, Generalul Ludovic Mircescu-Comandantul Diviziei a 8-a si primarul orasului Cernauti – Nicolae Gh. Flondor. Cioplit fiind de sculptorii T. Burca si Spiridon Georgescu, asezat de arhitectul V. Stefanescu si desvelit in al II-lea an de preaslavita domnie al celui dupa M.U. Traian al doilea stapanitor al intregului pamant romanesc, M.S. Regele Ferdinand I, in anul mantuirii 1924, luna noiembrie 11, ziua cand acu 6 ani, ostasul roman liberator, sub comanda generalului Iacob Zadik a intrat in acest oras, Ministru Presedinte al Romaniei fiind Ion I.C. Bratianu, arhiepiscop si mitropolit al Bucovinei I.P.S. Nectarie Cotlarciuc si s-a dat in seama Primariei orasului Cernauti. S-a scris si semnat de noi: Ferdinand I R. Maria Carol Elena Alaturi de numele familiei regale au mai fost identificate semnaturile urmatorilor: I.C. Bratianu, Nectarie, Mitropolitul Bucovinei, Gurie, Arhiepiscop al Basarabiei, Lucian, Episcop al Romanului, Ipolit, Episcop de Radauti, Nicu Flondor-primarul Cernautilor, Pimen, Mitropolitul Moldovei, Nicolae-Mitropolitul Ardealului, Vasile Tarnavschi, prorectorul Universitatii, Constantin Loghin, presedintele Societatii pentru Cultura si Literatura Romana in Bucovina, doctor Ion Jianu, arhitect Victor Stefanescu, C. Burca, Romului P. Voinescu, generalilor Mircescu, Prezan, Zadik si Stratulescu.” col (r.) Ioan ABUTNARITEI
|
