Vremea acum: -
Min: Min: 9°C / Max: Max: 19°C
Min: Min: 9°C / Max: Max: 19°C
Vatra Dornei Live
Vezi aici imagini in direct de pe Partia Parc din Vatra Dornei
Asculta Radio Live
Asculta acum direct de pe internet!
RADIO ORION VATRA DORNEI
Vatra Dornei de altadata
Sustine Vatra Dornei!
Cine e online?
Avem 90 vizitatori online
Pagina in dezvoltare!
Daca observati o eroare de afisare sau functionalitate va rugam sa ne anuntati imediat apasand aici!
| Eminescu si spiritualitatea bucovineana |
 |
 |
 |
| Scris de Administrator | |||
| Vineri, 15 Ianuarie 2010 00:00 | |||
|
Stim foarte bine (sau aproape bine) viata lui Mihai Eminescu, asa incat impactul poetului cu Bucovina nu este strain nimanui.
Anii de scoala, prieteniile legate aici si continuate aiurea, revenirile, pana in pragul sfarsitului, pe meleagurile bucovinene clarifica pozitia acestuia fata de aceste locuri. Eminescu „ si-a format la umbra acestei scoli si in ambianta mediului bucovinean sufletul romanesc” spunea C. Loghin, pentru ca Aurel Vasiliu sa completeze „ acest colt al vechii Moldove, unde s-au cizelat maiestru in piatra, manastiri ca: Voronet, Dragomirna, Sucevita, Humor si Putna, unde a inflorit pictura lui Epaminonda Bucevschi si au rasunat melodiile lui Ciprian Porumbescu sau Tudor Flondor, aceeasi Bucovina a modelat cu lumina si caldura ei sufletul celui mai mare rapsod al romanilor, in etapa cea mai hotaratoare a formarii sale. De aceea imaginea luminoasa a Bucovinei a ramas scanteietoare in geniala lui minte pentru tot timpul vietii si o gasim oglindita in nemuritoarea-i opera”. Chiar si G. Calinescu reia ideea atunci cand afirma: „ printre bucovineni se simtea cel mai bine”. Tot Calinescu spunea ca Mihai Eminescu s-a apropiat mai mult de bucovineni si la Viena, iar aici toate marturiile concorda, T.V. Stefanelli, Samoil Isopescu, Ion Slavici aducand argumente in favoarea acestui lucru. Din colonia de aproximativ 100 de bucovineni din capitala Imperiului Austro-Ungar o mare parte erau in anturajul permanent la tanarului poet. A aparut sub semnatura lui Pavel Tugui o microenciclopedie a spiritualitatii bucovinene in formare la acea epoca. Gasim in ea viitorii profesori, avocati, preoti care au contribuit la ridicarea generatiei ce-a avut bucuria infaptuirii Marii Uniri de la 1918, pe care Eminescu o prevazu-se. Contactele permanente cu Stefanelli, Morariu, fratii Isopescu, Ion si Ilie Lutia, Bumbac, Cocinschi, Stefureac, Chibici-Revneanu – studenti, dar si cu mai varstnicii Vasile Grigorovitza sau Epaminonda Bucevschi, i-au fost Luceafarului nostru un suport moral, i-au oferit fara incetare sprijinul lor pentru largirea orizonturilor sale spirituale. Iata ce isi amintea Leca Morariu despre anumite relatii ale lui Eminescu: „ El si Bucevschi ajunsesera a se cunoaste chiar din varsta frageda, din timpul hoinarelilor lor ardelene...in atelierul vienez a lui Bucevschi (cam 29 de ani), studentul Mihai Eminescu (cam de 20-21 de ani) venea uneori pentru a-si potoli dorul de romantica, rustica si voevodala Bucovina”. Ca Mihai Eminescu a fost cvasi-asimilat de specificul bucovinean o dovedeste si aderenta pe care a avut-o permanet la oamenii acestui colt de tara. Dar, dupa cum spunea C. Loghin nici Bucovina n-a ramas indiferenta fata de copilul sau adoptiv, l-a pastrat adanc in suflet si i-a perpetuat memoria de-a lungul deceniilor si veacurilor ce vor urma. Intradevar aici in Bucovina, amintirile celui ce-a spulberat cu gandul sau toate barierele limbii si literaturii autohtone au fost mereu vii si alimentate cu grija. Teodor Stefanelli a scris la vremea lui o carte cu amintiri, Ion Gramada a urmarit anii de studentie de la Viena, iar R.I. Sbiera, anii de scoala, Filimon Taniac a publicat 4 scrisori Eminescu si 2 versificatii, reluate si comentate ulterior de Leca Murariu. Dar in afara acestora, mai existau atatia, precum colegii V. Murariu sau Chibici-Revneanul, care concentrau in jurul lor atentie la mesele de cafenea prin amintirile din tinerete de la Cernauti si Viena. Poetul national ramane intiparit in sufletul intelectualitatii bucovinene, ca fiind unul de-al ei, pentru ca romanitatea lui Eminescu il facea sa fie cu totul al oricarei parti de tara. Ramanea poetul fara seaman si in amintirile oamenilor simpli, pe care-i impresionase la Stupca sau la Putna cu viziunile sale patriotice si generoase. Poate de aceea nu este de mirare ca in ceea ce priveste studierea vietii si operei lui Mihai Eminescu s-a creat o adevarata traditie printre oamenii locului. De la Samson Bodnarescu, Teodor Stefanelli, Pavel Paicu si la altii care i-au fost colegi si prieteni, la Leca Murariu care a creat publicatia Mihai Eminescu, menita a cuprinde orice lamuriri despre viata si opera lui Eminescu, la Teodor Balan, Ion Gramada, Samuil Isopescu, Grigore Mandris, R.I. Sbiera, I.F. Toroutiu, la Aurel Vasiliu ori la Dimitrie Vatamaniuc, Gratian Jucan, Ion Filipciuc si la multi altii se incheaga o traditie e eminescologiei bucovinene la care ar trebui inclusi macar I.G. Sbiera sau S.Fl. Marian – care l-a publicat inca din timpul vietii. Relevant ramane faptul ca nu a existat aproape nici un literat bucovinean care sa nu scrie despre Eminescu. Actiunea pentru Eminescu in care s-a angajat toata suflarea culturala a Bucovinei a avut ca scop, pe de o parte sa clarifice chestiuni de amanunt, sa dezvaluie sensuri ascunse ale creatiei, dar, pe de alta parte era culturalizarea maselor. De aceea intelectualitatea din zona, in frunte cu profesorii universitari, au cautat toate formele posibile de manifestare pentru ca Eminescu sa ajunga pana in cea din urma casa, sa devina o prezenta familiara in orice camin. col.(r.) Ioan ABUTNARITEI
|
RUSINE LA TOTI