Toate datele expuse constituie materialul pastrat din generatie in generatie prin viu grai si foarte putin in cronici. O istorie a orasului Vatra Dornei bazata pe documente scrise, nu exista si singurele informatii incomplete si ele, apartin lucrarii "Monografia Moldovei" tiparita in 1899 de George de Catargi, Eduard Fischer si Ladislaus Zurkowski, sau in Topografia Bucovinei" de dr. Daniel Verenca.

Mai exista de asemenea Istoricul Ocolului Campulung, tiparit in 1960 de Teodor Balan. In Monografia Bucovinei, George de Catargi, Eduard Fischer, si Ladislaus Zurkowski precum si in Topografia Bucovinei, dr. Daniel Verenca, sustin ca in aceste parti, pe la inceputul secolului al XII-lea, adica pe la 1120, ar fi fost o mica republica romaneasca independenta, ca parte constitutiva a Ocolului Campulung, care cu 232 de ani mai tirziu adica prin anul 1352, a devenit dependenta de noul principat al Moldovei intemeiat de Dragos Voda confirmand, ca populatia acestui teritoriu a sporit cu emigrantii veniti din Ardeal.

Dimitrie Onciu in al doilea volum de istorie din 1915, vorbeste ceva despre existenta unui voievodat in aceste parti dinainte de intemeierea Moldovei, amintind ca aici a fost primul centru al descalecatorilor din tara de peste munti sau, cum sustine C.Giurescu, "o veche forma de organizare" -poate cnezat- dupa supunerea caruia locuitorii si-au pastrat o parte din drepturi si altceva nimic.

Pana in anul 1595 nu se vorbeste nimic de Dorna, dar asta nu inseamna ca ea n-a existat, caci dupa acesta data ezistenta ei este foarte des amintita in documente, locuitorii ei fiind implicati in mari neintelegeri cu bistritenii si apoi, dupa 1775 in documentele care vorbesc despre suferintele la care i-a supus stapanirea austriaca.

O explicatie plauzibila a numelui de Dorna bazata pe inscrisuri, este greu de oferit cititorului. Originea sa celtica, asa cum sustin unii, e greu de dovedit. De altfel numele "Dorna" sau nume asemanatoare acestuia se intilnesc si in toponimia altor tari. O localitate Dorna se afla in provincia germana Reusz, o alata Dorna exista si in Turingia, si un Doern in Olanda. In limba daca se numea "Dzerna", iar la romani "Durnacum". Slavii au numit-o "Durna" , iar la romani a ajuns "Dorna". Slavii numeau -dolina- o vale cu apa si acest cuvant se pare ca a devenit Dorina prin rotacism si eliminarea literei "i", cuvantul Dor(i)na a devenit Dorna.

Dictionarul limbii romane editat de Academia R.P.R. in 1958, explica cuvantul "Dorna" prin vartej, valtoare, bulboana, deci tot o vale cu apa. Intre istoricii mai vechi numai Dimitie Cantemir a fost preocupat de existenta acestor locuri, in lucrarea sa "Descrierea Moldovei", pa care le aseaza intr-o categorie cu cele din Vrancea si Tigheci, sustinand ca existau tarani care se bucurau de o anumita libertate republicana, deci Ocolul Campulung ar fi fost o republica romaneasca independenta pa la inceputul secolului al XII-lea.

In sprijinul parerii sale D. Cantemir lansand informatia ca taranii exercitandu-si dreptul de tarani liberi, destituiau din cand in cand pe domnul tarii, adoptand stapanirea polona. Informatia nu se confirma, si banuim ca se refera la cazul izolat din domnia parintelui sau. Daca locuitorii plateau bir domnului Moldovei, nu mai putea fi vorba de "stat in stat" sau "republica".

• Comentariu nou
• Cauta in comentarii

Comentarii (1)

•   |IP:151.82.23.xxx |15-10-2009 22:03:54 VALY  - EXISTA IN ITALIA LOCALITATEA DORNA , LA
  EXISTA IN ITALIA LOCALITATEA DORNA , LA FEL DORNO !

Scrieti comentariu

Detalii contact:

Nume:

Email: fara notificarecu notificare

Web:

Comentariu:

Titlu:

UBB:         -culoare-aquanegrualbastrufuchsiagriverdelimemaronavyolivepurplerosuargintiutealalbgalben -marime-minusculmicmediumareimens

Mesaj:

Securitate

Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

Powered by !JoomlaComment 4.0 beta2

^^^