Religia predominanta in randurile a peste 80 la suta din populatia dornelor este cea crestina-ortodoxa.

Primul lacas de inchinaciune pomenit de cronicile timpului, a fost biserica din lemn de pe pintenul extremitatii estice a Muntelui Runc. Aceasta a fost ctitorita in anul 1678 de domnitorul Petru Ruset.

O alta biserica ortodoxa de seama in istoria dornenilor a fost cea ctitorita de domnitorul I.Th. Calimah in anul 1749 langa schitul din Chilia Dornei. Cronicile retin despre ea ca a fost si leaganul invatamantului dornean. In anul 1868 aceasta biserica a fost demolata si donata parohiei ortodoxe din Poiana Stampei, care la randul ei a donat-o in anul 1884 credinciosilor ortodocsi din satul Moroseni, care au ingrijit-o si o ingrijesc si in ziua de astazi cu respect si credinta.

Dupa desavarsirea Marii Uniri din anul 1918, in timpul primariatului lui Petru Forfota, comunitatea ortodoxa a dornelor a hotarat sa inalte un lacas de cult onorabil, pe locul unde se afla biserica ctitorita de domnul Petru Ruset. In proiectul dornenilor creat de arhitectul autodidact Nicolae Maxim, viitoarea biserica trebuia sa concureze prin frumusete si dimensiuni, edificiile de cult ale diverselor confesiuni existente in Dorna acelor vremuri. Biserica ortodoxa construita pe platoul pintenului estic al dealului Runc de domnul Petru Ruset, a fost refacuta dupa primul razboi mondial si mutata in anul 1939 langa imobilul Casei de Odihna a Fondului Bisericesc. (Acest edificiu fusese construit la Vatra Dornei din porunca Mitropolitului Bucovinei Vladimir Repta, in anul 1913 pentru preotii din Mitropolia al carei pastor era si adaposteste in prezent sediul Sucursalei Miniere Bucovina.)

Scopul mutarii vechii biserici a urmarit liberarea platoului de pe Runc, in vederea construirii - la sfatul aceluiasi inalt erarh, cu concursul primarului Petru Forfota si a tuturor dornenilor - a unei biserici demna de importanta urbanistica si turistica a orasului Vatra Dornei. Biserica de lemn relativ spatioasa, a dainuit langa Casa Vladimir pana in toamna anului 1954, cand printr-o inscenare tipic comunista, a fost mistuita de un incendiu. Intreaga constructie s-a prefacut in cenusa dar, dupa stingerea ultimilor taciuni, rascolind prin resturile carbonizate, enoriasii au gasit intacta si neatinsa de foc o Icoana a Maicii Domnului, care a fost instalata in lacasul parasit al bisericii reformate, construita in 1913 si parasita de enoriasii sai in timpul celui de al doilea razboi mondial. Aceasta biserica de la capatul vestic al strazii Mihai Eminescu a fost refacuta in anii 80-90 ai secolului 20 si a primit hramul Nasterii Fecioarei Maria si a fost sfintita drept lacasa al cultului ortodox.

Icoana recunoscuta de clerici ortodocsi de renume ca fiind facatoare de minuni, se afla expusa in aceasta biserica si azi, constituind un important obiectiv de pelerinaj pentru credinciosii ortodocsi din Dorne si pentru turistii din tara.

Dorinta dornenilor de a construi o biserica monumentala in localitate, a fost implinita abia dupa anul 1989. Visul lor din anul 1939 a prins viata la 11 aprilie 1991, cand in conditiile tranzitiei si haosului legislativ instalat dupa revolutie, un preot a initiat zidirea bisericii - dupa alt proiect - cu hramul Sfintilor Trei Ierarhi in parcul statiunii balneare. Locul declarat rezervatie naturala de interes national a fost ales in mod unilateral si va marca multi ani valoarea si eficienta statiunii balneare Vatra Dornei.

Dupa inaugurarea statiunii balneoclimaterice moderne din Vatra Dornei in vara anului 1899, a crescut numarul turistilor si al bolnavilor din randurile confesionarilor catolici, care incercau izvoarele tamaduitoare da la Vatra Dornei. De aceea, in conformitate cu proiectul de urbanizare al statiunii initiat de primarul Vasile Deac si aprobat de imparat (Dorna se afla sub autoritatea imperiului habsburgic), in anul 1908 - dupa 3 ani de munca - s-a inaugurat biserica romano-catolica de pe strada Mihai Eminescu, in care si in zilele noastre credinciosii catolici si nu numai ei, se aduna sa se roage lui Dumnezeu. In peretele estic al acestui lacas se vad si azi doua ghiulele ale obuzelor trimise in primul razboi mondial asupra bisericii.

Datorita expansiunii administratiei austro-ungare - la sfarsit de veac 19 - in teritoriile ocupate cu sila, a crescut mult si numarul colonistilor care au aflat de-a lungul frontierei cu Moldova posibilitati ideale de a face negot si de a se remarca in dezvoltarea mugurilor noii societati capitaliste. Acest fenomen a stimulat construirea unor lacase de cult in stare sa satisfaca si exigentele religioase ale altor nou veniti, care aveau alte convingeri religioase decat cea traditionala ortodoxa.

Intre acestea amintim biserica lipoveneasca de pe strada Negresti remarcata intr-o gravura de epoca. In prezent imobilul acestei biserici constituie obiectul unei dispute patrimoniale intre carmuitorii a doua confesiuni crestine.

Templele evreiesti de pe strada Luceafarul si cel de pe strada M. Eminescu au fost edificate - primul la sfarsitul de secol 19 iar al doilea in anul 1908, la sugestia administratiei imperiale de la Viena si a proprietarului bailor, deoarece numarul evreilor care veneau la tratament in Vatra Dornei crestea de la an la an. Potentialul de afaceri existent la Dorna i-a determinat pe multi evrei sa se stabileasca in aceasta localitate si asta a marit considerabil componenta comunitatii de rit mozaic.

Legat de raporturile intre comunitatea bastinasa romana din Vatra Dornei si comunitatea mozaica, este ilustrativ un episod dramatic petrecut in anul 1894: crestinii ortodocsi din fostul Ocol al Campulungului au declansat o revolta impotriva negustorilor evrei de rachiuri sintetice, daunatoare sanatatii. In amintirea acestei miscari care s-a soldat cu parasirea bauturii alcoolului de o mare parte a populatiei, a fost ridicata la baza dealului Runc, langa biserica Nasterea Maicii Domnului, intr-o gradinita frumos amenajata, o cruce de piatra pe care s-a sapat inscriptia: "in amintirea prasirii beuturii alcoolului - 1894". Aceasta cruce - monument unic in lume - a fost distrusa de autoritatile comuniste in anul 1960.

• Comentariu nou
• Cauta in comentarii

Comentarii (0)

Scrieti comentariu

Detalii contact:

Nume:

Email: fara notificarecu notificare

Web:

Comentariu:

Titlu:

UBB:         -culoare-aquanegrualbastrufuchsiagriverdelimemaronavyolivepurplerosuargintiutealalbgalben -marime-minusculmicmediumareimens

Mesaj:

Securitate

Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

Powered by !JoomlaComment 4.0 beta2

^^^