Teritoriul administrativ al orasului, in suprafata de 14.434 ha, este format din 4 localitati: municipiul Vatra Dornei propriu zis si trei localitati componente cu caracter rural (Argestru, Rosu si Todireni) si se desfasoara intre extremitatea estica a muntelui Suhard, extremitatea sudica a masivului Giumalau si jumatatea nordica a Masivului Calimani.

Municipiul Vatra Dornei se afla intr-o depresiune intramontana de origine tectonico-vulcanica, una dintre cele mai interesante si mai pitoresti depresiuni din tara noastra. Mai exact, se afla la confluenta Bistritei Aurii cu Dorna, catre care converg culmile montane din ce in ce mai coborite ale Suhardului , Mestecanisului, Giumalaului si Calimanilor.

Natura imprejurimilor cat si cea a locurilor este, prin peisajele unice, de o frumusete rara. Exista doua parcuri: parcul stabilimentului balnear cu suprafata de 50.3 ha amenajat cu alei si ingrijit dupa canoanele arhitecturii peisagistice, iar altul pe Runc.

Spre apus se afla muntele Ousorul de langa Dorna Candrenilor, care se aseamana prin forma sa regulata cu un con. In partea de rasarit a orasului se profileaza Barnarelul inalt de 1328 m. De pe culmea lui orasul apare ca o cetate, cu casele gramada, prin mijlocul carora curge raul Dorna.

Alte privelisti deosebite le ofera Pietrosul Bistritei (1792m.), terminat spre varf cu stancile care i-au dat si numele. Alt munte cunoscut este Giumalau (1859 m.) acoperit pana la altidudinea de 1600 m cu paduri, dupa care urmeaza jneapanul.

La poalele lui curge raul Bistrita, al carui curs urmandu-l cu privirea, ofera mai la vale perspectiva Raraului (1653 m) si a Pietrelor Doamnei (stanci inalte de calcar cu infatisarea unor ruine de cetate).

Din muntii Calimani se vad de pe varful Diecilor (1301 m.) in zilele senine platoul format de vf. Negoiu Unguresc (2081 m.) si vf. Pietrosul (2100 m.), precum si Calimanul Cerbului (2013 m.).

Frumusetile naturale ale Dornei continua si spre apusul orasului. In inima muntilor se afla depresiunea Poiana Stampei acoperita cu paduri de brad si pini, caracterizata prin solul mlastinos, dupa care urmeaza Magura Calului, una din cele mai inalte trecatori si se continua cu Bargaul (1300 m), constituit din varfuri izolate deasupra carora domina masivul muntilor Rodnei (2301 m - vf. Pietrosul Rodnei).

Vatra Dornei este strabatuta de apele Dornei si Bistritei care se unesc la periferia orasului in punctul numit Chilia. Dorna are un curs vioi, cu afluenti iuti si in drum spala vai acoperite cu pasuni bogate, constitiund-se o adevarata alee naturala, marginita de salcii cu privelisti unice in vremea apusurilor de soare.

Fiind un rau cu apa limpede, pe fundul sau se vad prundisurile si nisipul exploatat pentru constructii. In timpul iernii Dorna prinde o pojghita de gheata groasa de aproximativ o jumatate de metru, care la inceputul primaverii se dezgheata in sloiuri, provocand inundatii si mari pagube populatiei de pe maluri. Alt rau care strabate Dorna este Bistrita - podoaba apelor moldovene. Pe raul Bistrita s-a transportat cea mai mare parte a lemnului de constructie si lucru provenit din padurile dornelor.

• Comentariu nou
• Cauta in comentarii

Comentarii (0)

Scrieti comentariu

Detalii contact:

Nume:

Email: fara notificarecu notificare

Web:

Comentariu:

Titlu:

UBB:         -culoare-aquanegrualbastrufuchsiagriverdelimemaronavyolivepurplerosuargintiutealalbgalben -marime-minusculmicmediumareimens

Mesaj:

Securitate

Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

Powered by !JoomlaComment 4.0 beta2

^^^