Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici
[ 0 comentarii - 8 citiri ]
• Prostituata le-a dat pontul talharilor
[ 0 comentarii - 10 citiri ]
• O analiza a anului 2008 pentru dorneni
[ 0 comentarii - 9 citiri ]
• Moraru si lipsa transparentei
[ 0 comentarii - 8 citiri ]
• Trahanachii de Dorna
[ 0 comentarii - 10 citiri ]

[ Radio Orion ]
• STIRILE ZILEI DE 30 DECEMBRIE LA ORION FM
• STIRILE ZILEI DE 29 DECEMBRIE LA ORION FM
• STIRILE ZILEI DE 26 DECEMBRIE LA ORION FM
• STIRILE ZILEI DE 24 DECEMBRIE LA ORION FM
• STIRILE ZILEI DE 23 DECEMBRIE LA ORION FM
• STIRILE ZILEI DE 22 DECEMBRIE LA ORION FM
• STIRILE ZILEI DE 19 DECEMBRIE LA ORION FM
• STIRILE ZILEI DE 18 DECEMBRIE LA ORION FM
• STIRILE ZILEI DE 17 DECEMBRIE LA ORION FM
despre vatra dornei - asezare
La confluenta Bistritei Aurii cu Dorna se gaseste asezat orasul Vatra Dornei, in inima unui mirific si interesant sistem depresionar. Orasul este situat la altitudinea de 802m, in zona de interferenta a paralelei de 47°22'00'' cu meridianul de 25°22'21''. De aici, drumurile se ramifica in patru directii diferite si anume in amonte pe firul Bistritei se gasesc localitatile Iacobeni, Ciocanesti, Carlibaba; in amonte pe raul Dorna se insira Dorna Candrenilor si Poiana Stampei, tot in amonte pe Neagra, localitatile Sarul Dornei, Neagra Sarului, Panaci si in aval pe Bistrita, Comuna Dorna Arini continuata cu Crucea pana la Brosteni.
Privilegiul de a fi un tinut compact a avut darul sa mentina unitatea traditiilor specific economice si culturale ale bastinasilor. Suprafata Tarii Dornelor este de 1100 km2, depresiunea avand 435 km2 si rama montana 665 km2 si este cuprinsa intre 47°20' si 47°34' latitudine nordica si 25°-25°22' longitudine estica. Cuprinde in conturul ei Masivul Suhard, situat in partea centrala a grupei nordice a Carpatilor Orientali ocupand o suprafata de circa 325 km2, are o orientare generala NV - SV masurand 35 km, culme ce se prelungeste de-a lungul malului drept al Bistritei Aurii.
Suhardul este delimitat de o serie de vai, depresiuni sei adanci, fapt care confera o individualitate pregnanta. Valea Bistritei Aurii se interpune intre Suhard, Zimbroslava si Muntii Tibau, Obcina Mestecanis si Masivul Giumalau.
Īn partea de NV - pasul Rotunda (1271m) este o puternica inflexiune intre Masivul Suhard si Muntii Rodnei, Izvoarele Somesului Mare, pasul Suhard (1150m) Cosnei pana la iesirea din depresiune formeaza limita spre Muntii Bargaului de sud, Depresiunea Dornelor cu compartimentele sale Poiana si Dorna se intercaleaza ca un spatiu intins intre Suhard si Mintii Calimani, cel mai grandios edificiu vulcanic din tara noastra.
Reprezentand o limita clara spre SV, pe o lungime de 22 km Valea Cosnei are un talveg ce coboara de la 1150m, la 860m in punctul de confluenta cu Dorna. La randul ei, Dorna, de la confluenta cu Cosna pana la Vatra Dornei curge in zona limitei sudice cale de 15 km. La confluenta Dornei cu Bistrita Aurie se afla cea mai coborata portiune din zona Masivului Suhard reprezentand 791m altitudine absoluta.
Masivul Suhard este o prelungire a samburelui cristalin al Muntilor Rodnei cu modificarile survenite continuu in decursul timpului in constitutia geologica.
Muntii Bargaului, spre vest prezinta culmi putin inalte netezite de circa 1100m si vai largi cu terase. Se inalta din loc in loc mai multe maguri vulcanice de andezite, conice cu versanti povarniti, bine impaduriti.
Alte culmi muntoase de aceasta data spre sud, reprezinta aripa dinspre nord a Muntilor Calimani care inchide imensul crater (10-12 km). Aceste culmi cuprind Pietrele Rosii, 12 Apostoli, Lucaciu, Serba, Dealu Negru. Lungimea totala a culmii este de circa 25 km, iar latimea cuprinsa intre 3-6 km. Orientarea este SV-NE. Structura geologica este de data aceasta de origine vulcanica cu modificarile survenite in decursul timpului. Ceea ce atrage atentia la acest masiv este profilul greoi si asimetria sa.
Muntii Bistritei Mijlocii, dispusi sub forma unui lant continuu sunt dispusi intre depr. Sar, Valea Neagra a Brostenilor, valea Bistritei. Culmea principala are mai multe varfuri: Pietrosul 1794m, Scaricica, Barnarul, Grinties, iar in sudul lor varful cel mai inalt - Budacul 1864m. Masivul Giumalau cu forme de relief domoale este format din sisturi cristaline cu o inaltime de 1857m si se continua pana la culmea Mestecanis care are o altitudine medie de 1150m, cu varful Dadu de 1515 m.