Atestata inca din anul 777 i.Hr. de Arktinos din Milet, in lucrarea Aithiopis, sub numele de “Insula Alba”, Insula Serpilor este situata la 45° latitudine nordica si 30° longitudine estica, in dreptul Deltei Dunarii, la N-E de Sulina, in fata bratului mijlociu al Dunarii si are o suprafata de 17 Ha.

Din punct de vedere juridic, al apartenentei teritoriale, Insula Serpilor, a urmat indeaproape soarta gurilor Dunarii. O cutuma clasica a dreptului international maritim statueaza faptul ca o insula apartine statului in fata coastelor caruia se afla. Pana in 1857 niciun tratat juridic international nu o consemneaza nominal ca apartinand altcuiva, ea ramanand pamant romanesc. Congresul de Pace din 1856 si tratatul incheiat in urma Razboiului Crimeei (1853-1856) au facut ca importante pari ale pamantului romanesc (Dobrogea, Delta Dunarii cu ostroavele sale s.a.) sa ramana sub suveranitatea Imperiului Otoman. In a doua parte a anului 1856, intre marile puteri europene au izbucnit grave disensiuni, din cauza interpretarii si, mai ales, executarii prevederilor Tratatului de Pace. Cele mai multe dintre chestiunile in disputa erau legate de Principatele Romane, intre acestea numarandu-se si necedarea de catre Rusia a Deltei Dunarii si a Insulei Serpilor (ocupate ilegal in 1812) catre Imperiul Otoman. Solutionarea practica a acestor probleme era complicata si greu de rezolvat, intrucat ele se aflau intr-o stransa interdependenta, in timp ce interesele marilor puteri erau divergente, fiecare lasand-o pe cealalta sa faca pasul asteptat. La 27 octombrie 1856 Rusia a facut o declaratie in legatura cu cedarea Bolgradului si evacuarea Insulei Serpilor, asigurand prin aceasta puterile adversare despre intentiile sale pasnice. Totodata, a trimis o circulara puterilor semnatare ale Tratatului de Pace de la Paris, in care declara ca ”…nu acorda Insulei Serpilor nici o importanta, nici politica, nici militara…”. La 31 decembrie 1856 a avut loc o a doua consfatuire a puterilor semnatare ale Tratatului de Pace, reprezentate la nivel de ambasadori, prilej cu care a fost elaborat si aprobat un protocol, potrivit caruia ”Insula Serpilor si Delta DUnarii reveneau direct Turciei”. Acesta a fost contextul international care explica de ce alaturi de trasarea liniei frontierei ruso-turce in Basarabia, statutul Deltei Dunarii si al Insulei Serpilor s-au transformat rapid in ”chestiuni europene”. Urmatoarea conferinta de la Paris a partilor semnatare din 1856 s-a incheiat cu Protocolul din 6 ianuarie 1857, primul document de drept international care se referea in mod expres la Insula Serpilor. Documentul preciza apartenenta Insulei Serpilor la Delta Dunarii.

Marile puteri, in ciuda drepturilor noastre istorice, au dat castig de cauza Imperiului Otoman: primind Delta Dunarii, acesta a intrat automat si in posesia Insulei Serpilor. Jumatate de an mai tarziu in iunie 1857, tot la Paris era semnat un tratat care valida hotararea luata de Conferinta din 6 ianuarie 1857. Razboiul ruso-turc din 1877-1878 a readus Insula Serpilor in atentia opiniei publice europene.

In tratatul preliminar de pace de la San Stefano din 3 martie 1878, Rusia a fost fortata sa semneze, iat articolul 19 era cel mai important pentru Romania in care se preciza: ”Imparatul Rusiei consimtea sa inlocuiasca plata celei mai mari parti din suma de bani prin urmatoarele cesiuni teritoriale: sandjacul Tulcea adica districtele Chilia, Sulina, Mahmudia, Isaccea, Tulcea, Macin, Babadag, Harsova, Constanta si Medgidia ca si insulele din Delta si Insula Serpilor”.

Pozitia Romaniei, care se opunea tranzactiei a tensionat grav raporturile romano-turce, Rusia trecand la grave amenintari si concentrarea in zona Prutului a numeroase forte militare.

Intrucat acest tratat preliminar nemultumea intreaga Europa, marile puteri au hotarat convocarea Congresului de la Berlin din iulie 1878. In plen a luat cuvantul Mihail Kogalniceanu in 19 iunie ora 14.30 care a cerut intre altele ca Romania ”sa intre in posesia insulelor si a gurilor Dunarii inclusive Insula Serpilor”. Prin articolele 46 si 56 se consfintea reunirea la Romania a Insulei Serpilor si a Dobrogei. La 29 septembrie 1878 Camera Deputatilor adopta o motiune prin care, printre altele autoriza guvernul Romaniei sa accepte hotararile Congresului de la Berlin, care adoptase si dreapta hotarare de reunire cu tara mama a stravechiului teritoriu romanesc dintre Dunare si Marea Neagra, Dobrogea impreuna cu Delta Dunarii si Insula Serpilor.

Formalitatile oficiale de reunire a Insulei Serpilor cu Romania au avut loc in ziua de 12 aprilie 1879, in fruntea delegatiei romane, care a oficiat aces tact a fost Carol Davila - general medic.

In timpul primului razboi mondial – exceptand bombardarea sa in iulie 1917 de catre nemti – insula a ramas in afara evenimentelor militare. La 28 octombrie 1920 a avut loc semnarea unui act la Paris. Prin acest document se recunostea suveranitatea Romaniei asupra teritoriului dintre Prut, Nistru si Marea Neagra, deci inclusiv Insula Serpilor.

Al doilea Razboi Mondial – va schimba atat destinul Romaniei cat si al Insulei Serpilor. Cu o graba suspecta imediat dupa 23 august 1944, militarii sovietici au ocupat toate insulele romanesti situate la sud de senalul navigabil principal al bratului Chilia. Tot acum in atentia sovieticilor a intrat si Insula Serpilor. In ultimele zile ale lunii august 1944, insula a fost ocupata cu forta de catre unitati ale marinei militare sovietice.

In toamna anului 1945 – isi aminteste ofiterul Constantin Necula ca a fost trimis la Sulina pentru a asista la operatiunea de fixare a frontierei maritime romano-sovietice. Ajuns la Sulina s-a intalnit cu 2 ofiteri hidrografi sovietici care i-au prezentat deja traseul frontierei dinainte stabilita care includea Insula Serpilor in teritoriu sovietic. A venit la Constanta si a raportat sefilor sai cele vazute. Tratatul de Pace de la Paris din 10 februarie 1947 – va consemna (indirect) apartenenta insulei la Romania – ca parte integranta teritoriala.

Prevederile tratatului intrau in vigoare la 15 septembrie 1947, dar la 2-4 februarie 1948, primul ministru Dr. Petru Groza a fost chemat la Moscova si i s-a adus la cunostinta noul traseu al frontierei Romano-Sovietice – ce includea Insula Serpilor.

col(r.) IOAN ABUTNARITEI

Sursa: Monitorul de Dorna
Nota: Acest articol este preluat automat de pe pagina oficiala a ziarului Monitorul de Dorna. Nu ne asumam nici o responsabilitate pentru continului lui. Atat textele cat si imaginile apartin autorilor lor. Imaginile respective nu se afla pe server la noi, daca unele nu sunt afisate, inseamna ca au fost sterse de autorii lor. Preluarea fiind automata, se poate ca uneori formatarea textului sa nu fie buna. Daca observati ca exista bucati lipsa din articol sau alte neconcordante, va rugam sa ne contactati. Va multumim!