Expozitia de etnografie cu caracter permanent ce se infiinteaza in incinta impunatoarei cladiri a Palatului Primariei ne ofera o imagine retrospectiva, complexa si convingatoare asupra bogatei civilizatii traditionale montane, bucovinene in general si a zonei Dornelor in special.

Reunind creatii populare din zonele etnografice de munte, expozitia prezenta isi propune reconstituirea acelui mirific univers in care omul si natura se contopeau intr-o profunda si vibranta traire. Din punct de vedere tematic, expozitia este generoasa, abordand aproape toate genurile creatiei populare incepand cu arhitectura, continuind cu ceramica, tesaturile din interior, portul, nefiind date uitarii nici datinile si obiceiurile legate de sarbatorile de peste an si cele legate de nunta.

Punctul de atractie al expunerii il constituie cele trei interioare traditionale, amenajate printr-o regie bine dirijata, dar subordonata totusi realitatii etnografice zonale.

Arhitectura este reprezentata prin macheta unei case traditionale specifice zonei Dornelor, plasandu-se ca vechime la inceputul secolului al XIX-lea. Modelul a fost adus din satul Cosna. Macheta casei traditionale este sustinuta de cateva elemente arhitecturale autentice: stalpi si portite de cerdac, cuie din lemn de tisa pentru fixat dranitele pe acoperis. Portita de cerdac este realizata si ornamentata cu foarte multa migala prin traforare, folosindu-se ca elemente de decor vechi simboluri astrale.

Ceramica este bogat reprezentata prin realizarile specifice ale celor doua importante centre: Radauti si Marginea dar si a unui centru mai putin cunoscut cel de la Paltinoasa. Divers reprezentata atat ca forma cat si ca realizare artistica, ceramica neagra de la Marginea se impune prin sobrietate dar si prin eleganta formelor.

Tesaturile din interior - laicere, cergi, stergare realizate din lana , canepa si bumbac ofera un spectacol de un mare rafinament cromatic dar si de forme ornamentale maiestuos imbinate. In acest sector sunt expuse atat creatii vechi, de peste o suta de ani cat si creatii de data recenta. Sobrietatea aparenta a laicerului bucovinean contrasteaza cu nota de veselie a stergarului realizat intotdeauna pe fond alb. Plocazile servind pentru acoperitul patului dar si al oamenilor, tesute din fir gros de lana, povestesc despre urgia cumplitelor ierni de la munte. Spre mandria zonei etnografice, majoritatea tesaturilor noi laicere si stergare, poarta caldura mainii harnicelor dornene si printre acestea, ca o nota distincta se inpun stergarele din Neagra Sarului recunoscute pe plan national.

Creatia in lemn este riguros reprezentata intrucat, in zona de munte, majoritatea barbatilor stiu sa manuiasca barda si celelalte unelte specifice acestui mestesug. Astfel, doua "scafaie" (covatele), achizitionate din comuna brosteni pot fi considerate adevarate unicate, fiind realizate din asa-numitele "galme", anomalii ale paltinului si fagului. Un budai-vas pentru pus laptele la prins din Gura Negrii, impresioneaza nu prin ornamente sau forme spectaculoase ci prin cercurile de lemn realizate din cep de arin. Taietura de mare ingeniozitate si precizie, practicata la capetele cepului face din acest budai un unicat.

Reusite ornamente pirogravate ne ofera pascaritele - vase pentru sfintit pasca si ouale incondeiate (actualmente la Ciocanesti, Poiana Stampei si Panaci). Tot in acest sector se mai gasesc si unele obiecte din corn de cerb-cornece pentru pastrat praf de pusca.

Portul este clasificat pe cele patru zone etnografice abordate. Hainele groase, confectionate din suman, cum ar fi: mantalele, cioarecii, atele lungi de la opinci etc., ne sugereaza ca suntem in plina zona de munte.

Pentru zona Dornelor pledeaza costumele de sarbatoare din comuna Dorna Candrenilor si Panaci precum si mai multe piese de port expuse separat: zabrelnice, camasi, braie etc.din comuna Dorna Arini. In zona Dornelor, fiind o zona de inerferenta se resimt din plin influentele Ardealului, Maramuresului, Harghitei precum si a Neamtului. Croiul camasilor din Cosna si Poiana Stampei amintesc pe cel al camasilor din Bistrita Nasaud. Faptul nu este generalizat, putandu-se intalni si camasi Bucovinene, incretite pe gat cu ata iar la capatul manecilor "prinse in bratara".

Datinile de nunta sunt sugerate prin naframile de vatajei, cusute cu lanica si chiar cu fir metalic. Nu lipseste nici coronita de mireasa, confectionata din flori naturale, o splendida camasa de mireasa fiind o adevarata emblema a evenimentului.

Datinile si obiceiurile de iarna inca isi mai pastreaza autenticitatea. "Alaiul caprei" este realizat cu personaje miniaturizate. O suita de obrazare completeza imaginea. Jocurile cu masti mai pastreza si astazi ceva din ritual , astfel, in coronota unei capre se folosesc ca ornament, pe langa canaci, panglici si flori de busuioc si minta creata.

Interioarele traditionale. Partea aceasta a expozitiei doreste sa reproduca modul de organizare a une odai taranesti cu specific dornean si radautean. Cuptoarele au fost reproduse la scara naturala. Oalele mari de fiert galuste poposesc pe prichiciul vetrei, rememorand vremurile de altadata, cu hramurile bogate.

Drumul bradului - este o expozitie tematica care aduce un omagiu butinarilor dorneni si vestitilor plutasi. Au fost abordate aici toate fazele de lucru la padure precum si plutaritul. Se face si un scurt istoric al plutaritului, prin modul evolutiv de legare a plutelor. Au fost realizate machete, incepand de la tipul cel mai vechi de pluta - in chingi de lemn, pana la cel mai nou - in spranga.

Pastoritul. Exista in aceasta expozitie o ordonare a exponatelor pe idei majore, legate de momente bine alese: tunsul oilor, urcatul la munte, masura, inchegatul etc. Majoritatea exponatelor sunt originale, facanduse si cateva reconstituiri dupa informatiile culese din teren. Intr-un ungher a fost reprodusa, la scara normala, o vatra cu vartej, de a carei cujba (carlig) sta agatat ceaunul de urdit.

Creatia noua. Aici sunt etalate tesaturi, piese de port, obiecte de lemn, toate purtand amprenta actualului. Valorificand materia prima traditionala: lana, bumbac, lemn, aceasta creatie isi tradeaza noutatea. Astfel, camasile femeiesti si cele barbatesti renunta la paleta cromata bogata, mergand pe una mai retinuta si mai sobra (negru, cafeniu). In privinta ornamentelor, se paraseste tot mai mult "geometricul" in favoarea "florarului".

Mastile care amintesc de noaptea anului nou, sunt destinate peretelui si nu jocului, fiind confextionate din lemn.

Fluxul vizitatorilor din Muzeul de Etnografie a variat de la an la an intre 5000-6000 de vizitatori. Putem astfel afirma ca fluxul de vizitatori din acest muzeu este relativ constant.

Dintr-un total de 60.725 de vizitatori centralizati intre anii 1992-2001, circa 65-70% constituie grupuri organizate reprezentand grupuri de elevi, studenti sau grupuri la nivel de protocol, chiar si delegatii straine. Restul de 30-35% reprezinta grupuri neorganizate.

S-a constatat de asemenea, ca anual, circa 120-150 de turisti straini viziteaza Muzeul de Etnografie al municipiului Vatra Dornei.

Merita amintit ca in Muzeul de Etnografie se organizeaza spectacole folclorice si exista si un atelier de arta populara si mitologie romaneasca cu expozitie, atelier numit Zaristea mitului.